Tot mai multe țări din Europa și din lume cer repatrierea rezervelor lor de aur din Statele Unite, într-un context economic și geopolitic tot mai tensionat. Declarația recentă a lui Michael Jaeger, președintele Asociației Contribuabililor Europeni – „Aduceți-ne aurul înapoi acasă” – reflectă nu doar o revendicare simbolică, ci și o tendință globală tot mai clară: aceea de a redobândi controlul asupra rezervelor strategice naționale. Germania, de exemplu, a stocat o bună parte din aurul său în SUA și deține în prezent a doua cea mai mare rezervă de aur din lume, după americani, potrivit capital.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Piedone ”lovește” deja pe Litoral! Ce restaurant cunoscut a fost închis temporar după ce s-au găsit gândaci și echipamente murdare
În prezent, peste 1.200 de tone de aur european sunt depozitate în seifurile Trezoreriei Americane. Într-o perioadă în care prețul aurului a depășit 3.500 de dolari pe uncie, iar politicile economice ale administrației Trump sunt considerate impredictibile, solicitările pentru repatriere au început să se intensifice. Olanda și India au făcut deja pași concreți în această direcție, repatriind o parte semnificativă a aurului lor din SUA și Marea Britanie.
Dincolo de gesturile politice, analiștii economici susțin că acest val de repatrieri reflectă schimbări profunde în arhitectura sistemului financiar internațional. Scade încrederea în dolarul american, iar hegemonia acestuia este tot mai contestată. În același timp, aurul capătă o valoare simbolică și strategică sporită, devenind un garant al suveranității și al stabilității economice pentru numeroase state.
„Aduceți-ne aurul înapoi acasă”, a cerut Michael Jaeger, președintele Asociației Contribuabililor Europeni, într-un interviu acordat rețelei germane ZDF, acasă” înseamnând Germania, care are a doua cea mai mare rezervă de aur din întreaga lume, după SUA.
Fenomenul nu se limitează la Europa. Țări din Africa și Orientul Mijlociu, precum Nigeria, Africa de Sud, Ghana, Egipt sau Arabia Saudită, au ales recent să-și retragă aurul din custodia americană. Motivele sunt diverse, dar comune: teama de sancțiuni, volatilitatea geopolitică și dorința de a-și proteja economiile de eventuale crize financiare declanșate în SUA. În multe cazuri, repatrierea aurului este văzută ca o măsură de securitate națională.
Aurul rămâne un activ de rezervă esențial, mai ales în vremuri nesigure. Simbol al încrederii și stabilității, el devine tot mai des o ancoră pentru națiunile care caută independență economică. Chiar și în România, o parte semnificativă a rezervei de aur – circa 60 de tone – este păstrată în custodie la Banca Angliei. BNR susține că această practică este justificată prin nevoia de transparență și posibilitatea de verificare la nivel internațional, dar în rândul publicului există suspiciuni privind lipsa de control efectiv asupra acestor rezerve.
„Dincolo de declarațiile cu iz politicianist, ceea ce spune Jaegar reflectă schimbările profunde care afectează în prezent sistemul financiar internațional. Mai presus de toate, ele ilustrează erodarea treptată a hegemoniei monedei americane, caracterizată acum de o pierdere a încrederii în dolar.
În aceste vremuri tulburi, aurul nu este doar un metal prețios. El întruchipează simbolul puterii economice care leagă fiecare națiune de trecutul și suveranitatea ei. Fiecare stat încearcă să se protejeze de incertitudinea care domnește, iar aurul are acest rol de stabilitate”, spun jucătorii de pe piața europeană a aurului.
Guvernatorul BNR a explicat că rezerva de aur face parte din rezerva internațională a țării și că stocarea în străinătate este o practică uzuală. Totuși, în climatul actual, în care tot mai multe state cer control deplin asupra activelor lor strategice, România s-ar putea confrunta cu presiuni interne și externe legate de întoarcerea aurului acasă.
„Pentru că multa lume consideră că e ceva necurat aici, de ce BNR ține aurul la Londra. Păi, aurul este parte din rezerva noastră internaționala. E rezervă internaționala. Nu e rezervă internă.
Toată rezerva internațională a unei țări se ține în exterior, ca de-aia se numește rezerva internațională”,a explicat guvernatorul BNR.
Te-ar mai putea interesa și: Cât costă două feluri de mâncare la restaurantul lui Florin Călinescu din București. “Porțiile foarte mari, aici primește un mare plus”