Finlanda se pregătește pentru o creștere semnificativă a cheltuielilor militare în următorii ani, într-un context marcat de tensiuni de securitate în Europa și dificultăți economice interne. Guvernul de la Helsinki a anunțat că va majora bugetul pentru apărare până la 3,2% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2030, o creștere importantă față de nivelul de aproximativ 2,5% atins în 2025. Această decizie aliniază Finlanda la tendința generală din cadrul NATO de consolidare a capacităților militare, apropiind-o de obiectivul Alianței de 3,5% din PIB până în 2035, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Finlanda, în alertă. SUPO avertizează că Rusia va intensifica spionajul după războiul din Ucraina
Creșterea bugetului pentru apărare vine pe fondul schimbărilor majore generate de invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, eveniment care a determinat Finlanda să renunțe la politica sa tradițională de neutralitate și să adere la NATO în 2023. De atunci, securitatea națională a devenit o prioritate strategică, iar autoritățile finlandeze au accelerat investițiile în domeniul militar.
Premierul Petteri Orpo a precizat că fondurile suplimentare vor fi direcționate în principal către întărirea capacității de apărare pe termen scurt și mediu. Printre priorități se numără creșterea numărului de militari recrutați, organizarea de cursuri pentru rezerviști, dezvoltarea sistemelor de apărare împotriva dronelor și extinderea producției de muniții și explozibili. Aceste măsuri reflectă o adaptare rapidă la noile tipuri de amenințări și la lecțiile învățate din conflictul din Ucraina.
Totuși, această orientare spre securitate vine cu costuri interne semnificative. Coaliția de dreapta condusă de Orpo a decis să compenseze creșterea cheltuielilor militare prin reduceri bugetare în alte domenii, inclusiv în sănătate și servicii sociale. Aceste măsuri de austeritate se adaugă unor decizii anterioare menite să limiteze creșterea datoriei publice, care este estimată să ajungă la aproximativ 90% din PIB în 2026.
Situația fiscală a Finlandei este deja sub presiune. Țara a înregistrat un deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2024 și de 4,3% în 2025, depășind pragul de 3% stabilit de regulile Uniunii Europene. Ca urmare, Uniunea Europeană a declanșat o procedură de deficit excesiv, acordând Finlandei termen până în 2028 pentru a reveni în limitele acceptate. Deși guvernul nu a publicat încă noi estimări privind deficitul pentru anii următori, este clar că echilibrarea bugetului va reprezenta o provocare majoră.