Firmele din România au plătit cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană în 2023

Potrivit raportului anual privind piața unică și competitivitatea, publicat miercuri de Comisia Europeană și citat de Agerpres, companiile din România și Ungaria se confruntă cu cele mai ridicate tarife la energie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mari decât cele plătite de firmele din Finlanda.

Conform informațiilor din document, prețurile la energie în Uniunea Europeană au înregistrat o creștere semnificativă după începerea invaziei rusești în Ucraina acum doi ani. Astfel, prețul mediu plătit de o companie de dimensiuni medii din UE a urcat la 0,21 euro pe kilowatt-oră (KWh) în 2023, față de 0,18 euro în 2022.

În conformitate cu raportul Executivului comunitar, companiile de dimensiuni medii din România se confruntă cu cele mai ridicate tarife la electricitate din Uniunea Europeană, ajungând la 0,33 euro per kilowatt-oră (KWh), în timp ce cele din Ungaria plătesc 0,30 euro per KWh. În contrast, cele mai scăzute tarife au fost înregistrate în Finlanda și Portugalia, la 0,10 euro per KWh.

Raportul subliniază că Marea Britanie a înregistrat creșteri semnificative, în timp ce în Statele Unite ale Americii tarifele la energie au rămas la un nivel scăzut.

Citește și: Problemele de piața energiei au lovit puternic producția industrială în 2023. INS anunță o scădere de 4,9%

Cum a fost obținută energia folosită în Uniunea Europeană?

Totodată, conform raportului Comisiei, în ceea ce privește Uniunea Europeană, procentajul energiei provenite din surse regenerabile a înregistrat o creștere până la 23,02% în 2022. Comparativ, în anul 2020, ultimul an pentru care sunt disponibile date comparabile, procentajul energiei din surse regenerabile în UE era de două ori mai mare decât în Statele Unite și Japonia.

În anul 2023, Consiliul European a aprobat o nouă Directivă privind energia provenită din surse regenerabile, cu scopul de a crește procentajul energiei din surse regenerabile în consumul total de energie al Uniunii Europene la 42,5% până în 2030. De asemenea, s-a prevăzut o creștere orientativă suplimentară de 2,5% pentru a facilita atingerea obiectivului final de 45%.

Fiecare stat membru din Uniunea Europeană va participa la îndeplinirea unor obiective mai ambițioase pentru sectoarele următoare: transport, industrie, clădiri, precum și în domeniul încălzirii și răcirii centralizate. Aceste obiective secundare au ca scop accelerarea integrării surselor regenerabile de energie în sectoarele unde adoptarea lor a fost mai încetinită.

„Aceasta este o realizare importantă în cadrul pachetului legislativ „Pregătiţi pentru 55″, care va contribui la atingerea obiectivului climatic al UE de reducere a emisiilor UE cu cel puţin 55% până în 2030. Este un pas înainte care va contribui la atingerea obiectivelor climatice ale UE într-un mod echitabil, eficient din punctul de vedere al costurilor şi competitiv”, a declarat ministrul Tranziţiei Ecologice din Spania, Teresa Ribera.

Te-ar putea interesa și: România trebuie să se pregătească pentru 2025, atunci când va înceta plafonarea prețurilor la energie – Bogdan Chiriţoiu, șeful Consiliului Concurenţei