Motorul Europei face „schimbul de ulei”. Merz a prezentat planul radical prin care va scoate Germania din criză

Germania schimbă radical macazul în ceea ce privește politica fiscală. Cancelarul Friedrich Merz a prezentat strategia prin care intenționează să scoată țara din recesiune: un val masiv de împrumuturi și cheltuieli publice care sfidează austeritatea bugetară promovată în ultimele decenii. Guvernul federal a aprobat proiectul de buget pentru anul 2025 și liniile directoare ale finanțelor publice până în 2029, anunțând intenția de a contracta datorii uriașe pentru a relansa infrastructura, economia și apărarea țării.

Germania: Premierul Merz mizează pe o îndatorare masivă pentru a scoate economia din recesiune

Planul va fi supus votului în Bundestag la începutul toamnei, dar direcția este deja clară: guvernul Merz se distanțează de dogmele conservatoare privind deficitul bugetar, promovând un program ambițios de îndatorare care prevede cheltuieli totale de aproximativ 847 de miliarde de euro în următorii cinci ani, dintre care 500 de miliarde de euro vor proveni din bugetul federal, iar restul din fonduri speciale pentru infrastructură și apărare.

Top 5 domenii cu cele mai mari salarii dacă te muți în Germania, Marea Britanie sau Franța

Ministrul de Finanțe, social-democratul Lars Klingbeil, a fost cel care a dat tonul discursului anti-austeritate, lansând critici dure la adresa abordării tradiționale a Germaniei în privința finanțelor publice. „Am economisit timp de mulți ani și acest lucru a distrus țara. Vedem acum consecințele peste tot: școlile sunt șubrezite, podurile nu stau în picioare, șoselele sunt în stare proastă, nu există bani suficienți pentru armata noastră”, a declarat Klingbeil. El a adăugat că acest efort bugetar reprezintă un „semnal clar trimis cetățenilor pentru a le arăta că sunt ascultați”.

Cu cât se va împrumuta Germania în 2025

Pentru anul 2025, guvernul german preconizează împrumuturi în valoare de 143 de miliarde de euro, dintre care 81,8 miliarde de euro vor fi contractate prin bugetul ordinar – o creștere spectaculoasă față de cele 33,3 miliarde de euro împrumutate în 2024. În 2026, nivelul împrumuturilor ar urma să atingă 172,7 miliarde de euro.

Unul dintre cele mai relevante aspecte este că Germania își propune să dubleze cheltuielile cu plata dobânzilor în următorii cinci ani, ceea ce reflectă angajamentul guvernului față de această strategie de relansare economică bazată pe împrumuturi masive. Cancelarul Merz, care a preluat puterea în urma alegerilor din februarie, mizează pe această infuzie de capital public pentru a scoate cea mai mare economie a Europei din stagnarea prelungită.

Reacţia virală a unui român din Germania când a văzut salariul oferit de un service din Otopeni. Sunt 10 posturi libere VIDEO

Ministerul Finanțelor german are în vedere pentru întreaga legislatură contractarea unor împrumuturi de circa 847 de miliarde de euro, repartizate între bugetul ordinar – noi datorii de 500 de miliarde de euro până în 2029 – și fonduri speciale dedicate infrastructurii și armatei.

Pentru 2025, împrumuturile vor ajunge la 143 miliarde de euro, dintre care 81,8 miliarde euro din bugetul ordinar (față de 33,3 miliarde euro anul trecut). Pentru 2026, guvernul prevede împrumuturi de 172,7 miliarde de euro.

”Dispunem de mijloacele necesare”, a dat asigurări Lars Klingbeil, care a amintit că datoria publică a Germaniei este de 63% din PIB, ”ceea ce este net inferior altor țări ca Franța ori Statele Unite’‘.

Spre deosebire de Germania, Franța încearcă să-și reducă cheltuielile publice pentru a-și înfrâna datoria și deficitul.

Germania intenţionează să îşi majoreze cheltuielile pentru apărare până la 3,5% din produsul intern brut (PIB) până în 2029, finanţând această creştere printr-un program de împrumuturi în valoare de aproape 400 de miliarde de euro, potrivit unor surse citate de Reuters. 

Decizia vine ca un semnal strategic din partea cancelarului Friedrich Merz, înaintea summitului NATO din această săptămână.

Potrivit surselor, bugetul german pentru apărare va creşte de la 95 miliarde de euro în 2025 la 162 miliarde de euro în 2029. Cabinetul urmează să aprobe marţi proiectul de buget pentru 2025 şi cadrul bugetar pentru 2026, care includ investiţii record de 115,7 miliarde euro în 2025 şi 123,6 miliarde în 2026 – faţă de 74,5 miliarde în 2024.

Stimulent pentru redresarea economică

Această explozie de investiţii face parte din planul noii guvernări de a stimula economia Germaniei, care nu a mai înregistrat creştere economică în ultimii doi ani, şi pentru care se prognozează stagnare şi în 2025.

Sprijinul bugetar va fi susţinut de un fond special de infrastructură în valoare de 500 miliarde de euro, aprobat în martie, care este exceptat de la regulile stricte ale aşa-numitei ”frâne a datoriei” – ce limitează împrumuturile la 0,35% din PIB. În 2025 şi 2026, fondul va adăuga împrumuturi de 37,2 miliarde, respectiv 57,9 miliarde euro.

În total, nivelul de împrumut prevăzut în buget va creşte de la 33,3 miliarde euro în 2024 la 126,1 miliarde în 2029. Între 2025 şi 2029, Germania va putea împrumuta până la 378,1 miliarde euro exclusiv pentru apărare, graţie reformei fiscale adoptate în martie.

După colapsul coaliţiei fostului cancelar Olaf Scholz în noiembrie, guvernul nu a mai reuşit să adopte bugetul pentru 2025, iar ţara funcţionează din ianuarie pe baza unui buget provizoriu. Odată aprobat de cabinet marţi, proiectul de buget va merge la comisia de buget, care va finaliza detaliile în septembrie, înainte de votul în Bundestag.

Ministrul Finanţelor, Lars Klingbeil, a declarat luni că cele trei priorităţi ale guvernului în pregătirea bugetului au fost: investiţiile, reformarea economiei şi consolidarea fiscală.

”Negocierile au fost dificile,” a precizat Klingbeil, adăugând că solicitările ministerelor au depăşit bugetul actual de 503 miliarde euro pentru 2025 cu 47 de miliarde.

O componentă esențială a noii strategii bugetare o reprezintă apărarea. Potrivit planului anunțat de executivul german, Germania ar urma să atingă în 2029 obiectivul NATO de a aloca 3,5% din PIB pentru apărarea propriu-zisă, față de peste 2% cât a fost anul trecut. În plus, alte 1,5% din PIB vor fi dedicate unor măsuri conexe de securitate – cum ar fi rețelele cibernetice și infrastructura strategică.

Astfel, pe lângă relansarea economiei și refacerea infrastructurii, guvernul Merz are în vedere o reașezare completă a rolului Germaniei în NATO și în arhitectura de securitate europeană, într-un context internațional tot mai instabil.

În ceea ce privește structura bugetului, guvernul nu a anunțat majorări masive de taxe, preferând să mizeze pe efectele multiplicatoare ale investițiilor publice pentru a stimula creșterea economică. Rămâne de văzut dacă această strategie ambițioasă va reuși să oprească declinul industrial, stagnarea consumului și fragilizarea sistemului public de educație și sănătate.

Votul din Bundestag din toamnă va fi momentul de test pentru viziunea economică a cancelarului Merz. Deocamdată, direcția este clară: Germania renunță la reținerile fiscale și deschide robinetul investițiilor, asumându-și riscurile unei datorii publice mai mari în numele unei redresări rapide și durabile.