Groenlanda și planul lui Donald Trump de a ocoli Danemarca. De ce și-o dorește atât de mult

Planul lui Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom parte a Regatului Danemarcei, ridică semnale de alarmă la nivel global, nu doar din perspectiva geopolitică, ci, mai ales, în ceea ce privește impactul climatic. Propunerea, formulată în contextul ambițiilor sale de a extinde influența economică și strategică a Statelor Unite, este criticată de experți și organizații de mediu ca o amenințare directă la adresa stabilității climatice a planetei, potrivit bugetul.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Viitorul șef al Finanțelor SUA, desemnat de Trump, promite o nouă eră de aur pentru economia americană!

foto: Donald Trump

Groenlanda și planul lui Donald Trump de a ocoli Danemarca. De ce și-o dorește atât de mult

Groenlanda este o regiune-cheie, în special pentru rolul pe care îl joacă în echilibrul ecologic global. U.S. Geological Survey estimează că sub gheața Groenlandei se află resurse semnificative: aproximativ 31.400 de milioane de barili de petrol și 148 de trilioane de metri cubi de gaze naturale.

„Acesta este genul de rezerve care, dacă ar fi descoperite în Arabia Saudită sau Qatar, afacerile ar exploda”, apreciază Ajay Parmar, analist senior al piețelor de țiței în cadrul ICIS.

Deși în 2021 Groenlanda a introdus un moratoriu asupra exploatării petrolului și gazelor naturale, alegerea lui Trump ar putea inversa aceste politici. Trump a susținut mereu relaxarea reglementărilor de mediu, promovând proiectele de extracție de petrol și gaze. În acest context, activiști ca Kirtana Chandrasekaran de la Friends of the Earth avertizează că exploatarea resurselor Groenlandei ar putea genera emisii masive de carbon, contribuind la schimbările climatice ireversibile.

Congresmanul american Mike Waltz, viitor consilier pe probleme de securitate națională, a declarat că SUA ar trebui să se poziționeze ferm în Arctica pentru a contracara influența acestor state, menționând că Rusia dispune de peste 60 de spărgătoare de gheață, unele cu propulsie nucleară, în timp ce SUA abia mențin funcționale două astfel de nave.

„Avem exemplul Rusiei care încearcă să devină ‘rege’ al Arcticii cu peste 60 de spărgătoare de gheață, unele dintre ele cu propulsie nucleară. Noi avem două și unul tocmai a luat foc (…) Pe măsură ce calotele polare se retrag, chinezii lansează acum spărgătoare de gheață și împing și acolo sus petrol și gaze. Este vorba de securitatea noastră națională”, a adăugat oficialul american.

Cu toate acestea, costul ecologic al unei astfel de competiții ar putea fi uriaș. Anne Tolvanen, profesor și cercetător la Institutul de Resurse Naturale din Finlanda, avertizează că distrugerile cauzate de activitățile miniere și de foraj în Groenlanda ar afecta grav biodiversitatea locală. Într-un ecosistem deja fragil, cu sezoane de vegetație scurte și condiții extreme, speciile se află la limita supraviețuirii, iar recuperarea naturii ar putea dura decenii sau chiar secole.

„Sezoanele de vegetație din nord sunt scurte și reci, așa că toate speciile sunt mai mult sau mai puțin la limita supraviețuirii”, a spus experta. Aceasta a adăugat că ar putea dura „decenii sau chiar secole” pentru ca natura să se refacă.

Te-ar mai putea interesa și: Groenlanda, răspuns pentru Trump: „Poate veni în vizită, dar nu o vindem”