Industria mondială de armament. Cine sunt cei mai mari vânzători și locul României în comerțul global

Industria de armament şi evoluţia sa între 2002 și 2023, pe baza datelor SIPRI, a fost analizată de un grup de economiști ai Băncii Naționale a României, coordonat de Daniel Dăianu, studiul fiind publicat în EuroMonitor.

În culisele industriei globale de armament

Astfel, SUA a dominat mult timp comerțul cu armament, cu o cotă ce a variat între 70% la începutul anilor 2000 și puțin peste 50% în prezent. Momentul de cotitură a venit în 2015, când China a intrat puternic în top, aducând șapte companii în primele 25 la nivel global. Ascensiunea Beijingului a modificat echilibrul: SUA rămâne pe primul loc, dar nu mai este singurul jucător major. Pe de altă parte, în 2023, cele mai mari 100 de companii din domeniu au avut venituri de 632 miliarde dolari, în creștere cu 2,8% față de anul precedent, scrie HotNews.

Analiza SIPRI arată trei etape distincte în perioada 2002–2023: 2002–2010: creștere constantă, de la 331 la 528 miliarde dolari, alimentată de conflictele din Irak și Afganistan și programele de modernizare; 2011–2014: contracție până la 452 miliarde dolari, pe fondul crizei financiare și reducerilor bugetare; 2015–2023: revenire puternică, cu un salt de 17,7% în 2015 și stabilizare ulterioară în jurul valorii de 630 miliarde dolari, odată cu intensificarea tensiunilor geopolitice.

Citeşte şi: Putin și Xi Jinping, front comun la summitul SCO împotriva influenței americane

În acest context, România, deși nu apare printre giganții mondiali – niciuna dintre cele 111 companii locale nu intră în topul SIPRI – are propria sa poveste. Industria de apărare autohtonă e fragmentată, cu un sector privat mult mai activ decât cel de stat, cu de trei ori mai mulți angajați și vânzări de opt ori mai mari. Totuși, aproape jumătate din producția de stat este concentrată în jurul companiei Romarm, care în ultimii ani a început să piardă din teren.

În schimb, România se remarcă mai degrabă ca importator strategic. Între 2020 și 2024, a absorbit 15% din exporturile de armament ale Norvegiei – devenind al treilea client al acesteia, după SUA și Ucraina – și 18% din cele ale Elveției, situându-se din nou pe locul trei, după Spania și Danemarca.

În 2020-2024, transferurile către Europa au crescut cu 155%, iar cele către continentul american cu 13%. Toate celelalte regiuni au înregistrat scăderi: Asia și Oceania, cu 21%, Orientul Mijlociu, cu 20%, iar Africa, cu 44%. Această reconfigurare reflectă, probabil, impactul războiului din Ucraina asupra fluxurilor tradiționale de armament și schimbările în prioritățile regionale de securitate.

Cei cinci mari exportatori – SUA, Franța, Rusia, China și Germania – controlează împreună 72% din piața mondială. SUA domină, furnizând armament către 107 țări, cu o cotă de piață de peste patru ori mai mare decât Franța, care ocupă locul doi. Rusia și-a redus exporturile cu 64%, ajungând la o cotă de doar 7,8%, comparativ cu 21% în perioada 2015–2019, pe fondul sancțiunilor și reorientării producției spre nevoile interne. China s-a menținut la 5,9%, iar Germania la 5,6%.

Citeşte și: „Schimbul de teritorii” care n-a fost. Witkoff a înțeles greșit ce i-a spus Putin. „Rusia nu și-a schimbat poziția nici măcar o iotă”

În 2020–2024, cinci țări au concentrat 35% din importurile globale: Ucraina (8,8%) – creștere spectaculoasă (+9.627%) datorită sprijinului occidental după invazia rusă, India (8,3%) – scădere de 9,3%, cu diminuarea dependenței de Rusia (de la 55% la 36%) și creșterea achizițiilor din Franța (33%), Qatar (6,8%) – plus 127% la importuri, Arabia Saudită (6,8%) – scădere de 41%, după finalizarea unor programe majore, şi Pakistan (4,6%) – creștere de 61%, cu China ca furnizor dominant (81%).

Potrivit SIPRI, în 2024 cheltuielile militare mondiale au atins 2.718 miliarde dolari – cea mai mare creștere anuală de după 1988, confirmând accelerarea cursei înarmărilor.