Serghei Lavrov a vorbit la Adunarea Generală a ONU după câteva săptămâni în care, zborurile neautorizate în spațiul aerian NATO atribuite Rusiei au stârnit alarmă în Europa, în special după ce avioane NATO au doborât dronele de deasupra Poloniei, iar Estonia a afirmat că avioane de luptă rusești i-au pătruns în spațiul aerian și au rămas acolo timp de 12 minute.
Rusia a negat că avioanele sale ar fi intrat în spațiul aerian estonian și a spus că dronele nu vizau Polonia.
Liderii europeni văd aceste incidente ca pe niște mișcări deliberate, provocatoare, menite să testeze NATO și să-i măsoare reacția. Alianța a avertizat Rusia săptămâna aceasta că NATO va folosi toate mijloacele pentru a se apăra împotriva oricăror noi încălcări ale spațiului său aerian.
Citește și: Diplomații europeni avertizează Kremlinul: NATO este pregătită să reacționeze militar
La ONU, Lavrov a susținut că Rusia este cea care se confruntă cu amenințări: „Rusia nu a avut și nu are asemenea intenții”, de a ataca state europene sau membre NATO, a spus el.
„Orice agresiune împotriva țării mele va fi întâmpinată cu un răspuns decisiv. Nu ar trebui să existe nicio îndoială în această privință, nici în rândul celor din NATO, nici în cel al UE.” – Serghei Lavrov.
În al patrulea an al războiului Rusiei în Ucraina, președintele american Donald Trump a declarat săptămâna aceasta că Kievul poate recâștiga tot teritoriul pierdut.
A fost o schimbare notabilă de ton din partea liderului american, care anterior sugerase că Ucraina va trebui să facă unele concesii și că nu ar putea niciodată să recupereze toate zonele ocupate de Rusia după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014 și declanșarea invaziei la scară largă în 2022.
La o conferință de presă de sâmbătă, după discurs, Lavrov a spus că Moscova apreciază propunerea lui Trump, care a reaprins dialogul dintre cele două țări. Când interesele SUA și ale Rusiei nu coincid, a afirmat el, „cel mai important este să nu lăsăm ca acest lucru să ducă la confruntare sau coliziune, mai ales la o confruntare fierbinte, iar în această privință suntem uniți, în diplomație”, notează AP.
El a mai spus că unele țări europene, pe care nu le-a numit, au transformat diplomația „în lingușire față de prietenii lor de la Washington”, astfel că el crede că SUA vor continua să sprijine Ucraina și să substituie diplomația cu sancțiuni.
„Aceasta este o cale fără perspective. Nu va reuși”, a spus Lavrov. „Totuși, un dialog deschis pe orice subiect, vom vedea că SUA sunt pregătite pentru asta, iar noi suntem, de asemenea, pregătiți să-l purtăm.”
La începutul acestei luni, președintele rus Vladimir Putin a spus că țara sa și SUA au o „înțelegere reciprocă” și că administrația Trump „ne ascultă”. În pofida remarcilor lui Trump din această săptămână, potrivit cărora eșecul Rusiei de a prevala a făcut-o să „pară slabă”, Lavrov a adoptat un ton deschis față de Washington de la microfonul ONU, pe care l-a folosit adesea pentru a critica Occidentul.
„În abordările actualei administrații americane vedem o dorință nu doar de a contribui la găsirea unor soluții realiste pentru criza ucraineană, ci și o dorință de a dezvolta o cooperare pragmatică, fără adoptarea unei poziții ideologice,” a spus diplomatul.
Totuși, Lavrov a avut și critici dure pentru NATO, o alianță din care fac parte și Statele Unite, dar și pentru Occident, în general, și pentru Uniunea Europeană.
Noua viziune a lui Trump asupra perspectivelor Ucrainei a venit după întâlnirea cu președintele acesteia, Volodimir Zelenski, marți, pe marginea adunării, la șapte luni după o dispută televizată între cei doi, în Biroul Oval. De această dată, ușile au fost închise, iar tonul a fost vizibil diferit – „o întâlnire bună”, așa cum a descris-o Zelenski în discursul său la adunare, a doua zi.
Pentru al patrulea an consecutiv, Zelenski a făcut apel în fața adunării de președinți, prim-miniștri și alți oficiali de rang înalt pentru ca Rusia să fie scoasă din țara sa, avertizând că inacțiunea ar pune în pericol și alte state. „Ucraina este doar prima,” a spus el.
Rusia a oferit diverse explicații pentru războiul din Ucraina, printre care necesitatea de a-și asigura propria securitate, după ce NATO s-a extins spre est de-a lungul anilor și s-a apropiat de Ucraina după mutarea Rusiei în Crimeea. Rusia a mai spus că ofensiva sa a avut scopul de a proteja vorbitorii de limbă rusă din estul Ucrainei. Ucraina și Occidentul au denunțat invazia Rusiei drept un act de agresiune neprovocat.
Referindu-se la războiul devastator din Gaza, Lavrov a condamnat atacul surpriză al militanților Hamas din sudul Israelului, la 7 octombrie 2023, dar a spus că „nu există nicio justificare” pentru uciderea de către Israel a civililor palestinieni, inclusiv copii. De asemenea, el a adăugat că nu există nicio bază pentru o eventuală anexare israeliană a Cisiordaniei, pe care palestinienii o consideră o parte esențială a viitorului lor stat, alături de Gaza și Ierusalimul de Est.
Între războiul din Gaza și situația din Cisiordania, „avem de-a face, practic, cu o tentativă de lovitură de stat, menită să îngroape deciziile ONU privind crearea unui stat palestinian,” a spus Lavrov.
Atacul Hamas a ucis aproximativ 1.200 de oameni în Israel; 251 au fost luați ostatici. Ofensiva israeliană la scară largă a ucis peste 65.000 de palestinieni în Gaza, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza. Acesta nu oferă o defalcare între civili și combatanți, dar afirmă că aproximativ jumătate dintre cei uciși au fost femei și copii.
Comunitatea internațională a susținut de mult timp o „soluție a celor două state” pentru conflictul israeliano-palestinian. Dar Netanyahu respinge ideea unui stat palestinian, spunând că ar recompensa Hamas, o poziție reiterată vineri, la Adunarea Generală.
Citește și: Șeful diplomației americane exclude doborârea avioanelor rusești care violează spațiul aerian al NATO