Paradoxul lui Putin rămâne evident: în ciuda pierderilor masive din Ucraina, Moscova devine, treptat, o amenințare tot mai mare pentru Europa, care pare încă nepregătită să țină pasul cu ritmul alert al industriei de apărare rusești, potrivit celui mai recent raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), citat de Antena 3 CNN. Mai mult, Kirilo Budanov, șeful spionajului militar ucrainean, a indicat anul în care Rusia ar putea deveni o amenințare reală pentru întreaga Europă: 2030.
Budanov a precizat, într-un interviu pentru presa ucraineană, că în prezent Rusia nu constituie o amenințare majoră, însă situația se poate schimba semnificativ până în 2030.
„Aceasta e realitatea”, a spus Kirilo Budanov.
Șeful spionajului militar ucrainean a declarat că Rusia desfășoară în prezent un program de înarmare etapizat până în 2037, iar anul 2030 reprezintă „punctul de cotitură” în care Kremlinul ar putea trece la „acțiuni ofensive” împotriva Europei. Budanov nu a precizat care ar fi ținta principală a Moscovei, deși analiștii și experții militari avertizează de mult timp asupra riscului unei incursiuni prin coridorul Suwalki, cu scopul ocupării teritoriilor țărilor baltice.
Serviciile militare de informații ucrainene estimează că programul de înarmare al Rusiei va costa aproximativ 1,2 trilioane de dolari, reprezentând cel mai mare buget pentru înarmare de la căderea URSS.
Potrivit lui Budanov, Ucraina reprezintă în prezent singurul factor care împiedică Rusia să devină o amenințare existențială pentru restul Europei.
Datele statistice susțin această afirmație. Conform celui mai recent raport al Statului Major al armatei ucrainene, publicat marți, armata rusă are acum capacitatea de a lansa peste 5.500 de drone kamikaze pe zi. În cel mai devastator atac asupra Kievului de la începutul războiului, Rusia a trimis peste 800 de drone într-o singură noapte, comparativ cu cele 400–500 de drone lansate anterior pe atac.
„Forțele armate ale țărilor europene care fac parte di NATO își reconstruiesc capacitățile militare. Cu toate acestea, ele se confruntă cu provocări în ceea ce privește cantitatea și disponibilitatea desfășurării forțelor armate, simultan cu nevoia de a dezvolta noi tehnologii militare și sisteme și refacerea stocurilor – aspecte care au fost cu totul ignorate în deceniile trecute de la finalul Războiului Rece”, se arată în raportul IISS.
Raportul evidențiază vulnerabilitățile armatelor europene în cazul unui conflict cu un adversar tehnologic egal, fără sprijinul Statelor Unite.
„Statele europene rămân dependente de Statele Unite în privința mai multor capacități militare-cheie”, arată documentul, menționând sisteme de război electronic și supraveghere aeriană sau satelitară, rachete cu rază lungă și sisteme antiaeriene integrate.
Ca exemplu, în cadrul NATO, SUA operează aproximativ 115 aeronave de spionaj și război electronic, în timp ce țările europene dispun de doar 47. Dezechilibre similare există și în privința rachetelor cu rază lungă, dronelor și sistemelor antiaeriene, esențiale pentru interceptarea dronelor într-un conflict modern, mai ales față de un adversar capabil să mobilizeze zilnic peste 5.000 de drone pe un front de 1.000 km.
„Forțele armate ale Rusiei rămân o amenințare la adresa securității europene, în ciuda pierderilor mari înregistrate în rândul personalului și în privința echipamentelor militare. Rusia își continuă planurile de mărire a forțelor sale armate și să creeze noi unități – la nivel de divizie și nu de brigadă – unele din acest unități urmând a fi poziționate în apropierea țărilor baltice. Printre acestea, cel mai vizibil progres înregistrat îl reprezintă formarea Corpului 44 Armată în regiunea Karelia, în apropierea graniței cu Finlanda”, se arată în raportul IISS.
În plus, raportul recunoaște „abilitatea Rusiei de a-și regenera forțele terestre”, o caracteristică ce nu trebuie subestimată.
În 2025, forțele terestre ruse par să se fi „adaptat” și sunt aproape de nivelul de „completare” existent înainte de invazia Ucrainei din februarie 2022.
Potrivit raportului IISS, Rusia dispunea la începutul conflictului de aproximativ 3.000 de tancuri operaționale și 8.000 în depozite. Armata rusă a pierdut „în mod ireversibil” circa 4.800 de blindate, însă industria de apărare este estimată să producă în jur de 750 de astfel de vehicule pe an în 2025 și 2026.
Maciej Korowaj, fost ofițer de informații polonez și analist al armatei ruse, avertiza încă de anul trecut că Rusia „își permite” să piardă între 2 și 4 brigăzi pe lună în Ucraina. În comparație, armata română are în prezent 8 brigăzi de manevră.
SIŁA ILOŚCI PRZECIW REALNEJ MOŻLIWOŚCI
Federacja Rosyjska formuje (odtwarza) według nowego modelu szkolenia batalion piechoty zmotoryzowanej w 28 dni, ale odbywa się to kosztem jakość i trudno szukać takiego samego odpowiednika w armiach NATO.
Ministerstwo Obrony Federacji… pic.twitter.com/40NNfaAI4j
— ppłk rez. Maciej Korowaj (@Maciej_Korowaj) April 1, 2024
Fostele depozite sovietice, care au fost principalele surse de blindate și echipamente pentru armata rusă, au început să se golească, unele ajungând chiar la jumătate din stoc, conform informațiilor OSINT. Această golire nu servește doar acoperirii pierderilor de pe front: unele blindate sunt recondiționate pentru echiparea noilor unități militare create de Moscova.
Korowaj estimează că Rusia are o capacitate „maximă teoretică” de a înființa 97 de batalioane mecanizate lunar, necesitând peste 44.000 de noi recruți pentru a le echipa. În prezent, rata pierderilor lunare aproape egalează numărul de noi recruți.
Potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), recrutările în armata rusă au scăzut în 2024 față de anii anteriori, tendință care continuă și în 2025, cu un număr estimat între 1.000 și 1.700 de recruți pe zi, conform German Institute for International and Security Affairs.