Nicușor Dan a precizat că, fiind în război, Ucraina deține tehnologii avansate, iar România, la fel ca majoritatea statelor europene, urmărește să stabilească o colaborare cu aceasta, pentru a avea acces, printr-un acord comercial reciproc avantajos, la aceste tehnologii.
„Cu privire la finanţare, finanţare pentru apărare, finanţare pentru Ucraina, finanţare pentru această nouă ameninţare, dronele, e o discuţie care a început azi, în Consiliu, şi care urmează să continue la Consiliul următor de la Bruxelles, din 23-24 octombrie. Deci este o discuţie care a început. Nu pot să vă spun în momentul acesta sume sau altceva, pentru că discuţia nu s-a terminat”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan, despre sistemul de apărare anti-drone.
Nicușor Dan a precizat că, în privința sistemului de drone de pe Flancul Estic și a modului în care Europa se apără împotriva acestora, discuțiile tehnice și operaționale se poartă între miniștrii apărării, care se întâlnesc mult mai frecvent decât liderii la nivelul Consiliului European.
Rolul Consiliului European este, în schimb, să dezbată aspectele financiare și calendarul implementării măsurilor propuse în cadrul planului de acțiune, care va include și subiectul dronelor.
„Azi a fost o discuţie preliminară despre ceea ce veţi vedea la finalul reuniunii din 23-24 octombrie, acel plan de acţiune pe toată problematica de securitate a Europei, inclusiv drone”, a arătat Nicuşor Dan.
Preşedintele Nicuşor Dan a spus că ”ceea ce am învăţat toţi de la acest război din Ucraina este că tehnologia şi în special tehnologia pe drone avansează foarte rapid şi nu mai este vorba de a avea bani pentru a cumpăra o tehnologie care există, ci de a ţine pasul cu evoluţia tehnologică”.
Preşedintele Nicuşor Dan a menţionat că a avut cu sine documentul privind anularea alegerilor din noiembrie anul trecut şi foarte mulţi dintre cei cu care a discutat i-au cerut o copie şi i-au spus că o vor citi pe avionul de întoarcere.
„A existat interes. Noutatea acestui document este că descrie un mecanism care, foarte pe scurt, înseamnă site-uri pe diferite teme, care sunt aparent benigne, cum ar fi spiritualitatea, pentru care Parchetul a dovedit că publicitatea a fost făcută de nişte firme din Rusia, care trimit la nişte aşa zise site-uri de ştiri, care trimit la clone ale unor site-uri care sunt respectabile. Acest mecanism este descris în document”, a mai spus preşedintele.
Despre măsurile luate de România, preşedintele a arătat că în acest moment există o cooperare a instituţiilor care, în cazuri de vădită dezinformare, pur şi simplu dau conţinutul jos, dar mai este de lucru ca să combatem asta.
Șeful statului a fost întrebat ce lecții ar trebui să tragă autoritățile române din experiența Republicii Moldova, unde pregătirea pentru prevenirea și gestionarea acestor atacuri s-a dovedit mult mai eficientă.
„Moldova a fost mult mai bine pregătită pentru că s-a aşteptat să vină ceea ce a venit, spre deosebire de România, care inclusiv în 2024 a ajutat Republica Moldova, dar nu şi-a închipuit că un atac de magnitunea celui care a avut loc în România va avea loc. Asta este principala diferenţă.”
„Acum, evident, dacă vom avea alegeri, un fenomen cum a fost cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla. Dar, în general, pe zona de comunicare publică, reţele sociale, mai avem lucruri de făcut”, a spus preşedintele Nicuşor Dan.
”Nu, acest risc nu există. Nu există vreo risc pe fonduri europene, în acest moment şi în măsura în care vom continua politica pe care am avut-o până în momentul ăsta, riscul acesta se va îndepărta şi mai mult”, a spus şeful statului.
Nicuşor Dan a menţionat că au fost cinci pachete, din care patru vor fi dezbătute de Curtea Constituţională.
„O să vedem ce se întâmplă acolo. Pachetul pe administraţie este mai mult un pachet de reformă, decât unul care să ţintească direct deficitul. Este nevoie de o reformă a administraţiei publice, centrale şi locale. S-a început cu administraţia publică locală, dar suma de care vorbim acolo nu e în măsură să afecteze traseul, pe deficit”, a spus preşedintele.
Citește și: Oana Țoiu: Ocolirea sancțiunilor împotriva Rusiei este acum infracțiune