Germania și Franța au transmis un mesaj ferm de unitate și determinare în fața presiunilor exercitate de Statele Unite, anunțând că Uniunea Europeană pregătește „contramăsuri concertate” ca răspuns la ceea ce liderii europeni califică drept „șantaj economic”. Declarațiile au fost făcute de vicecancelarul și ministrul de finanțe al Germaniei, Lars Klingbeil, și de ministrul francez al industriei, Roland Lescure, în cadrul unei conferințe de presă comune, într-un moment de tensiune accentuată în relațiile transatlantice, potrivit mediafax.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Șeful Mossadului, David Barnea, a sosit în SUA pentru discuții privind criza din Iran
Lars Klingbeil a subliniat că Europa nu va ceda presiunilor politice și economice venite dinspre Washington, afirmând explicit că „nu vom ceda șantajului” și că răspunsul european va fi „clar și unanim”. Printre măsurile avute în vedere se numără înghețarea acordului vamal dintre SUA și UE, precum și reactivarea tarifelor pentru produsele americane importate în Europa, tarife care fuseseră suspendate temporar până la data de 6 februarie. Aceste decizii marchează o schimbare de ton față de abordarea mai prudentă adoptată anterior de Bruxelles, indicând o disponibilitate crescută de a recurge la instrumente economice de presiune.
Cei doi miniștri au făcut referire și la așa-numitul „set de instrumente” al Uniunii Europene destinat combaterii coerciției economice. Acesta include instrumentul anti-coerciție, un mecanism relativ nou care permite UE să răspundă presiunilor externe prin măsuri precum limitarea importurilor dintr-o anumită țară, restricționarea accesului acesteia la piețele publice europene sau blocarea unor investiții strategice. Invocarea acestui mecanism semnalează că Bruxelles-ul ia în calcul nu doar reacții simbolice, ci și acțiuni concrete cu impact economic semnificativ.
Ministrul francez Roland Lescure a descris acest arsenal ca pe o „armă de descurajare”, exprimându-și speranța că simpla existență și posibilă activare a acestor măsuri va fi suficientă pentru a tempera escaladarea conflictului. El a insistat însă asupra nevoii de echilibru, afirmând că Europa trebuie, pe de o parte, să-și afirme puterea și suveranitatea economică, iar pe de altă parte să încerce să reducă tensiunile și să evite agravarea confruntării cu Statele Unite. Totodată, Lescure a avertizat că situația actuală ar putea forța Europa să adopte decizii dificile, „care nu vor fi în beneficiul nimănui”, recunoscând costurile potențiale ale unei escaladări comerciale.
Contextul acestei poziții ferme este legat direct de declarațiile și amenințările recente ale fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda și suveranitatea Danemarcei, subiect care a provocat o reacție dură în capitalele europene. Pentru Lars Klingbeil, aceste amenințări reprezintă un punct de cotitură, „o linie care a fost depășită”, obligând Europa să răspundă cu fermitate pentru a-și apăra principiile fundamentale și suveranitatea statelor membre. El a calificat situația drept „gravă”, dar a ținut să precizeze că tensiunile actuale nu echivalează cu o ruptură definitivă a relației transatlantice.
În acest sens, oficialul german a subliniat că Statele Unite nu se reduc la figura lui Donald Trump, exprimând optimism față de reacțiile venite atât din partea Partidului Democrat, cât și a unor republicani, care ar fi transmis că actuala direcție nu reflectă valorile și interesele pe termen lung ale relației dintre SUA și Europa. Această distincție are rolul de a menține deschis canalul diplomatic și de a evita o polarizare ireversibilă.
În paralel, declarațiile Berlinului și Parisului au scos la iveală și unele tensiuni interne la nivelul UE. Spania a transmis că nu a fost informată în prealabil despre posibilele represalii pregătite de Franța și aliații săi în contextul disputei privind Groenlanda, ceea ce sugerează dificultăți în coordonarea unei poziții cu adevărat unitare la nivel european.