Parlamentul European a aprobat legea privind reducerea risipei alimentare. Ce vor fi obligate gospodăriile și restaurantele să facă cu mâncarea

Conform datelor Comisiei Europene, fiecare cetățean european produce anual în medie 132 de kilograme de deșeuri alimentare și 12 kilograme de deșeuri provenite din îmbrăcăminte și încălțăminte. Noile norme stabilesc obiective obligatorii de reducere a acestor volume, ce trebuie îndeplinite până la 31 decembrie 2030.

„Ideea este să adopte soluţii ţintite, care ar putea include promovarea aşa-numitelor fructe şi legume ”urâte”, clarificarea etichetării datei de expirare şi donarea alimentelor nevândute, dar consumabile”, a explicat eurodeputata poloneză Anna Zalewska, potrivit AFP.

Concret, până la finalul deceniului, statele membre trebuie să reducă risipa alimentară cu 10% în etapa de prelucrare și producție și cu 30% pe cap de locuitor în comerțul cu amănuntul, restaurante, servicii alimentare și gospodării. Obiectivele se vor calcula prin raportare la media anuală a deșeurilor generate între 2021 și 2023. De asemenea, la solicitarea Parlamentului, fiecare țară va trebui să se asigure că actorii economici implicați semnificativ în prevenirea sau generarea risipei facilitează donarea alimentelor sigure pentru consumul uman.

Totuși, propunerea finală a întâmpinat opoziție din partea restaurantelor și hotelierilor, care au criticat obiectivele obligatorii și au cerut, în schimb, măsuri axate pe educarea publicului. ONG-urile au reproșat, la rândul lor, absența unor obiective impuse pentru sectorul agricol.

Măsuri pentru reducerea risipei alimentare

„Pierderile care au loc înainte, în timpul şi după recoltat sau creştere reprezintă o parte importantă a risipiei alimentare de-a lungul lanţului valoric”, subliniază organizația WWF.

Noua lege vizează și reducerea deșeurilor textile. Producătorii care pun pe piață articole vestimentare și încălțăminte în UE vor fi obligați să finanțeze colectarea, sortarea și reciclarea acestora prin scheme de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR), pe care fiecare stat membru trebuie să le instituie în maximum 30 de luni de la intrarea în vigoare a directivei. Regula se aplică tuturor producătorilor, inclusiv celor care vând online din afara Uniunii, cu excepția microîntreprinderilor, care beneficiază de un an suplimentar pentru conformare.

Normele se referă la produse precum hainele și accesoriile, pălării, încălțăminte, pături, lenjerie de pat și de bucătărie sau perdele, iar țările membre pot decide extinderea lor și asupra saltelelor. În plus, statele UE ar trebui să țină cont de practicile de „modă ultra-rapidă” și „fast fashion” atunci când stabilesc contribuțiile financiare la schemele EPR.

Legea urmează să fie semnată de Parlament și Consiliu, iar apoi va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Odată intrată în vigoare, statele membre vor avea la dispoziție 20 de luni pentru a transpune aceste reguli în legislațiile naționale.

Citește și: Mama unui ostatic israelian îl acuză pe premierul Benjamin Netanyahu că i-ar fi „asasinat” fiul: „M-am săturat. Puneți capăt acestui război”