Pentru al doilea an consecutiv, populația României crește. Impactul imediat s-a văzut pe piața rezidențială

Gabriel Blanita, Associate Director at Colliers , a postat pe pagina sa de LinkedIn, ultimele date în ceea ce privește demografia României, cu mențiunea că populația României crește pentru al doilea an consecutiv.

Te-ar putea interesa și: O nouă economie mondială: comunităţile cetăţeneşti la vârful revoluţiei energetice. 50% din populaţia globului ar putea să-şi producă propria energie până în 2050

foto: populația României

Populația României crește pentru al doilea an consecutiv

Gabriel Blanita, Associate Director at Colliers, a motivat această creștere ca fiind susținută de evoluția foarte puternică a migrației nete din ultimii doi ani, pe fondul perfomanțelor economice pozitive. Populația Tomâniei a crescut, în ultimii ani, cu cca 22.000 de persoane, potrivit datelor Eurostat.

„Populația României a crescut în 2023 pentru al doilea an consecutiv, susținută de evoluția foarte puternică a migrației nete din ultimii doi ani, pe fondul perfomanțelor economice pozitive.

În 2023, migrația netă (diferența dintre numărul imigranților și numărul emigranților) a adus 99.400 persoane în România, în ușoară scădere față de plusul de 106.800 persoane din 2022.

Această evoluție puternică a migrației a compensat sporul natural negativ și a făcut ca populația României să crească în ultimii doi ani cu cca. 22.000 persoane, conform datelor Eurostat publicate recent.

Emigrația și sportul natural negativ au contribuit la declinul demografic al țării din ultimii 20 ani. Dacă impactul cel mai mare al emigrației s-a înregistrat în 2007, cu ocazia aderării la UE și liberalizării circulației, impactul cel mai mare al sporului negativ s-a înregistrat în 2020 și 2021, ca urmare a excesului de mortalitate cauzat de pandemie”, relatează Gabriel Blanita, Associate Director at Colliers.

Orașe precum București, Cluj, Iași sau Timișoara sunt printre preferatele imigranților, așa cum se regăsesc și pe lista orașelor favorite de către români.

„București, Cluj, Iași sau Timișoara sunt tradițional destinațiile favorite pentru migrația internă, iar imigranții urmează o traiectorie similară. Creșterea economică a acestor regiuni acționează acum ca un magnet din ce în ce mai puternic pentru populația din alte zone ale țării, dar și din Republica Moldova, Ucraina sau țări din sud-estul Asiei.

Această evoluție recentă acționează ca un catalizator pentru economia locală și atenuează din presiunile de pe piața muncii, în special din construcții, turism și alimentație publică.

Migrația contribuie, de asemenea, la îmbogățirea experienței culturale din România. Orașe precum Cluj și Timișoara au deja o tradiție de multiculturalitate, oferind un exemplu de conviețuire armonioasă între diverse grupuri etnice și culturale”, a mai spus acesta.

Românii sunt un popor primitor, ospitalier, astfel că s-au arătat deschiși față de oricine le-a călcat pragul din afara țării. Gabriel Blanita mai spune că acest lucru survine din faptul că și românii au fost la rândul or imigranți numeroși în Italia, Spania și Marea Britanie.

„În general, românii s-au arătat deschiși față de cei veniți în România in căutarea unui viitor mai bun, înțelegând din propria experiență dificultățile și oportunitățile pe care le implică migrația, dat fiind că romînii au fost, pentru o perioadă îndelungată, printre cei mai numeroși imigranți în Italia, Spania și Marea Britanie.

În unele țări, imigrația a dat naștere la conflicte și enclavizari, dar pana acum, românii au dat dovadă de toleranță și acceptare, creând premisele pentru o mai bună conviețuire cu diferitele culturi”, a mai zis Gabriel Blanita.

Impactul imediat s-a văzut pe piața rezidențială

Pe piața rezidențială, s-a observat o creștere semnificativă pentru chirii accesibile. Zonele preferate sunt periferia, zona metropolitană sau chiar locuințele mai vechi, relatează Gabriel Blanita.

„Imigrația are un impact semnificativ pe piața rezidențială, observabil, în primul rând, prin creșterea cererii pentru chirii cât mai accesibile, mai ales la periferie, în zona metropolitană sau în locuințele mai vechi. Pe măsură ce nivelul de trai și puterea de cumpărare cresc, această cerere se extinde și către alte zone și tipuri de locuințe.

Evoluția salariilor și a dobânzilor, alături de evoluția populației, sunt principalele fundamente pentru dezvoltarea sustenabilă a segmentului rezidențial, iar premisele din ultimii ani se arată din ce în ce mai favorabile”, a conchis acesta.

Te-ar putea interesa și: Analiza care cutremură piața muncii din România! Populația țării îmbătrânește, numărul vârstnicilor care muncesc se va tripla