Președintele Serbiei sugerează o posibilă demisie pe fondul protestelor masive din Serbia

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a surprins scena politică internațională printr-o declarație făcută în timpul unei vizite oficiale la Beijing, în care a lăsat să se înțeleagă că nu exclude o posibilă demisie înainte de finalul mandatului. Într-o discuție cu jurnaliștii, liderul sârb a afirmat că „poate că voi demisiona în curând”, fără a oferi însă detalii concrete sau un calendar clar, sugerând mai degrabă o deschidere ipotetică decât o decizie deja luată, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Taiwanul salută ideea ca Trump să discute cu președintele Lai Ching-te, dar ar fi o încălcare gravă a protocolului

Președintele Serbiei sugerează o posibilă demisie pe fondul protestelor masive din Serbia

Declarația sa a fost interpretată ca o aluzie politică într-un context intern tensionat, marcat de proteste masive în Serbia și de presiuni tot mai mari asupra guvernării sale. Vučić a ținut însă să sublinieze că nu intenționează să repete gestul fostului președinte Boris Tadić, care a demisionat în 2012 cu câteva luni înainte de finalul mandatului, pentru a sincroniza alegerile prezidențiale și parlamentare în avantajul partidului său.

În Serbia, situația politică este deosebit de tensionată în ultimele luni, pe fondul unor proteste de amploare care au mobilizat zeci de mii de oameni în capitala Belgrad. Manifestațiile cer organizarea de alegeri anticipate și sunt alimentate de nemulțumirea publică față de actuala conducere. Protestele au izbucnit după tragedia din noiembrie 2024, când prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad s-a soldat cu 16 victime, incident care a declanșat un val de revoltă în societatea sârbă.

Mișcarea de protest, condusă în mare parte de studenți, a devenit rapid una de amploare națională, aceștia acuzând corupția și neglijența autorităților în gestionarea infrastructurii publice. În timp, protestele au fost susținute de segmente largi ale populației, fiind descrise ca una dintre cele mai semnificative mișcări civice din ultimii ani din Serbia.

În acest context, Vučić a respins ferm criticile și a minimalizat importanța manifestațiilor recente, inclusiv a protestului desfășurat în Piața Slavija din Belgrad. El a susținut că adunarea a fost „fără conținut clar” și a contestat numărul participanților, în condițiile în care estimările oficiale au indicat între 30.500 și 34.300 de persoane prezente. Autoritățile au validat cifra maximă, însă președintele a continuat să sugereze că opoziția ar fi exagerat amploarea evenimentului.

Totodată, liderul sârb a acuzat organizatorii protestelor că ar fi responsabili pentru incidentele violente izbucnite după încheierea manifestațiilor. În mai multe rânduri, demonstrațiile au degenerat în confruntări cu forțele de ordine, iar tensiunile au escaladat în special în momentele în care grupuri de protestatari au intrat în contact direct cu poliția.

Partidul condus de Vučić, Partidul Progresist Sârb, a anunțat la rândul său organizarea unei contramanifestații în perioada 26–28 iunie, într-un gest interpretat de analiști ca o încercare de consolidare a sprijinului politic în fața presiunii străzii.

Situația de securitate din Serbia a devenit tot mai fragilă în ultimele luni. În august 2025, protestele au degenerat în confruntări violente cu poliția, soldate cu rănirea a șase agenți și reținerea a 38 de persoane. Scene similare au fost raportate și la manifestația recentă, când, la aproximativ un kilometru de centrul adunării din Piața Slavija, grupuri de bărbați mascați au folosit materiale pirotehnice împotriva forțelor de ordine.

Ministrul de interne, Ivica Dačić, a confirmat ulterior că 23 de persoane au fost arestate în urma incidentelor, precizând că mai mulți polițiști au fost răniți, fără a oferi un bilanț exact. Autoritățile au calificat aceste acțiuni drept provocări deliberate, menite să destabilizeze ordinea publică.