Războiul din Iran ar putea avea efecte indirecte asupra economiei României, în special prin creșterea prețului petrolului, ceea ce ar putea duce la scumpiri moderate ale unor alimente și servicii. Specialiștii spun, însă, că nu este de așteptat o explozie generală a prețurilor la alimente și că populația nu are motive să intre în panică sau să facă aprovizionări excesive, potrivit hotnews.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Ziua a 12-a de război în Orientul Mijlociu. SUA au anunțat că au distrus 16 nave iraniene folosite pentru plantarea de mine navale în apropierea Stâmtorii Ormuz
Conflictul din Orientul Mijlociu a împins deja prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril, iar unele analize arată că acesta ar putea ajunge chiar la 150 de dolari pe baril dacă războiul se prelungește. Pentru țări dependente de importuri energetice, precum România, scumpirea petrolului și a gazelor duce la creșterea costurilor pentru combustibil, transport, energie și îngrășăminte. Aceste costuri mai mari se transmit treptat în economie și contribuie la creșterea inflației, inclusiv la produsele alimentare.
Potrivit estimărilor economice, o creștere de 10% a prețului petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata anuală a inflației. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a explicat că acest lucru ar putea determina economiștii să revizuiască prognozele economice pentru perioada următoare.
În același timp, există și un efect paradoxal: bugetul statului ar putea beneficia de pe urma scumpirii energiei. Economistul-șef al Confederației Concordia, Iulian Lolea, explică faptul că statul român deține companii din sectorul energetic care ar putea genera dividende mai mari în astfel de condiții. De asemenea, accizele aplicate la combustibili, fiind calculate procentual, ar putea aduce venituri suplimentare la buget. Pe de altă parte, sectoare precum transporturile, industria chimică și domeniul HoReCa ar putea fi afectate mai puternic de creșterea costurilor.
România se confrunta deja cu o inflație ridicată, de aproximativ 9–10% la începutul anului 2026, deși aceasta începuse să scadă treptat. Economiștii subliniază însă că scăderea inflației nu înseamnă reducerea prețurilor, ci doar o creștere mai lentă a acestora. Chiar și înainte de actualul șoc energetic, prețurile alimentelor creșteau deja cu aproximativ 7–8% pe an.
Primul efect al scumpirii petrolului se vede în prețul carburanților. Benzina și motorina reacționează rapid la schimbările de pe piața petrolului. Conform unui raport al Erste Bank, o creștere de 10% a prețului petrolului ar putea duce la o scumpire de aproximativ 4–5% a carburanților în câteva luni. Această creștere determină un efect în lanț în economie: transportul devine mai scump, camioanele care aduc produse în magazine plătesc mai mult pentru combustibil, iar firmele de logistică și livrare își majorează tarifele.
În timp, aceste costuri suplimentare sunt transferate către consumatori prin creșterea prețurilor unor produse. Cele mai afectate ar putea fi alimentele care depind puternic de transport și energie, precum produsele importate, legumele cultivate în sere sau alimentele procesate. De asemenea, unele servicii ar putea deveni mai scumpe.