Știri externe

România, codașa Europei la durata vieții profesionale. De la fruntași la ultimii în doar două decenii

05 Aug, 10:34 • Bugiu ⁠Ana Maria

În anul 2000, România se afla printre țările europene cu cei mai mulți ani lucrați pe parcursul vieții. Douăzeci de ani mai târziu, țara ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană, cu o durată medie a vieții active de doar 32,7 ani. Cauzele sunt multiple: pensionări anticipate, participare scăzută a femeilor la piața muncii, muncă informală, șomaj ridicat în rândul tinerilor și decalaje mari între sexe. Contrastul cu țările nordice este tot mai vizibil, în timp ce decalajele sociale și economice se adâncesc.

România, codașa Europei la durata vieții profesionale. De la fruntași la ultimii în doar două decenii

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata vieții profesionale, cu o medie de doar 32,7 ani de activitate economică, potrivit datelor recente ale Eurostat. Este o schimbare semnificativă față de anul 2000, când România se afla printre statele cu cele mai lungi durate ale vieții active, alături de țări nordice precum Suedia sau Danemarca, potrivit hotnews.ro.

Te-ar mai putea interesa și: România nu îndeplineşte niciun criteriu pentru aderarea la zona euro. BNR are însă capacitatea să tipărească bancnote până la finalul anului 2025

România, codașa Europei la durata vieții profesionale. De la fruntași la ultimii în doar două decenii

Această involuție este vizibilă mai ales în comparație cu media UE, care în 2024 a ajuns la 37,2 ani (39,2 pentru bărbați și 35 pentru femei). În timp ce aproape toate celelalte țări europene au înregistrat creșteri semnificative în ultimul deceniu, România este singura care a marcat un declin, chiar dacă foarte mic, de 0,1 ani.

Povestea Danielei Apostolache, o femeie de 56 de ani care, după 32 de ani de muncă, a rămas fără loc de muncă și nu reușește să se reangajeze, reflectă realitatea multor români care se confruntă cu dificultăți în menținerea unei vieți profesionale constante după o anumită vârstă. După concediere, Daniela a aplicat la peste 200 de joburi, fără succes. Ea a ajuns să-și vândă apartamentul pentru a-și reduce cheltuielile, simțindu-se deja „semi-pensionară” înainte de vârsta legală de pensionare.

România are una dintre cele mai mici rate de participare a femeilor la forța de muncă. În 2023, femeile românce aveau o durată medie de muncă de doar 28,5 ani, comparativ cu peste 41 de ani în Suedia sau Țările de Jos. Motivele sunt legate de îngrijirea copiilor, lipsa politicilor de sprijin și mentalități tradiționale.

Pensionarea devreme, inclusiv prin scheme speciale (de la 50-55 de ani în unele domenii), contribuie la reducerea duratei medii a vieții active. Această tendință este pronunțată în România, dar și în Italia.

Tinerii români ajung târziu în câmpul muncii, uneori după vârsta de 25-30 de ani, din cauza dificultăților în găsirea unui loc stabil. Acest fenomen afectează negativ media națională a duratei vieții profesionale.

Fenomenul muncii „la negru” este încă frecvent în România. Acești ani de muncă nu sunt contabilizați oficial, reducând durata vieții active în statisticile Eurostat.

Speranța de viață mai mică, în special în rândul bărbaților, și incidența mai mare a bolilor cronice sau a dizabilităților determină o retragere timpurie din activitate.

România are un decalaj de 6,7 ani între durata medie de muncă a bărbaților și a femeilor, unul dintre cele mai mari din UE, alături de Italia, Grecia și Malta.

Țările nordice și nord-vestice, precum Olanda, Suedia, Danemarca sau Estonia, se remarcă prin cele mai mari durate ale vieții profesionale, peste 40 de ani în medie, cu valori apropiate între sexe. Spre exemplu:

Țările de Jos – 43,8 ani
Suedia – 43,0 ani
Danemarca – 42,5 ani
Estonia – 41,4 ani

Pe de altă parte, în sudul și estul Europei, inclusiv România, Italia, Bulgaria și Croația, durata vieții profesionale este semnificativ mai mică, sub 35 de ani.

Statistici detaliate privind România