PENSII 2025: Câţi „speciali” mai are România, statistici oficiale de la Casa de Pensii

PENSII 2025: În luna iunie, aproape 11.685 persoane au primit pensii speciale în România, creșterea fiind 24 de beneficiari față de luna anterioară. Mai bine de jumătate dintre aceștia sunt beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat

Cei mai mulţi pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, respectiv 5.680, dintre care 2.558 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.258 lei.

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în iunie a.c, 798 persoane (698 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.877 de lei, din care 2.887 de lei pensie de la bugetul de stat.

„Pensie mică” de 11.000 lei? Stolojan reacționează la afirmațiile șefei CSM: Magistrații trăiesc într-o bulă, rupți de realitatea României

PENSII 2025. Pensiile speciale se dovedesc o „piatră de moară” de gâtul guvernanților, chiar dacă prin PNRR, România s-a angajat să le reformeze. Recent, Comisia Europeană a suspendat plata a 869 de milioane de euro către țara noastră, pentru neîndeplinirea a trei jaloane, printre care și cel legat de indemnizațiile speciale, respectiv pentru că Guvernul din România nu a reușit să reașeze acest sistem paralel de pensii pe un fundament mai stabil.

Pensiile speciale, care se calculează diferit față de cele acordate celor 4,5 milioane de persoane, sunt acordate unor categorii precum magistrații, funcționarii parlamentari sau diplomații, printre alții.

Majoritatea sistemelor de pensii din lume includ și indemnizații ocupaționale. Sintagma „pensii speciale” face referire la faptul că ele sunt calculate și acordate după alte criterii decât cele din sistemul „clasic”. De altfel, sintagma „pensii speciale” este folosită inclusiv în documentele guvernului cum ar fi cele privind PNRR și Strategia fiscal-bugetară.

Te-ar mai putea interesa: CSM dezvăluie ce salarii au judecătorii din România, în plin scandal privind pensiile speciale şi sporurile magistraţilor

PENSII 2025: Cel mai mare număr de persoane care primeau pensii speciale în iunie 2026, respectiv 196.350, se înregistra în cazul beneficiarilor de indemnizații conform D.L. nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările și completările ulterioare. Indemnizația medie era de 1.517 lei.

PENSII 2025: indemnizaţii speciale pentru veterani

Un număr de 12.487 de persoane beneficiau de o indemnizație medie de 918 lei, conform Legii nr. 49/1991 și Legii nr. 44/1994 – privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război. 63.524 de persoane erau beneficiare de indemnizații conform Legii nr. 189/2000 – privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, suma medie plătită fiind de 859 lei.

PENSII 2025: În ceea ce privește beneficiarii de indemnizații conform Legii nr. 309/2002 – privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, aceștia erau în număr de 39.082, suma medie plătită fiind de 68 de lei.

Beneficiarii de indemnizații conform Legii nr. 341/2004 – recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 erau în număr de 12.509, aceștia primind o sumă medie de 2.173 lei.

De asemenea, în iunie 2025, erau înregistrați 543 de beneficiari conform Legii 109/2005 – Artiști, indemnizația medie fiind de 345 lei, 13.950 beneficiari de indemnizații conform Legii 8/2006 – Uniuni de creații, cu o indemnizație medie de 1.922 lei, și 70.174 beneficiari conform Legii 578/2004 – Soț Supraviețuitor, cu o indemnizație medie de 128 lei.

PENSII 2025. Mircea Fechet, despre afirmaţia şefei CSM că o pensie de 11.000 de lei i se pare mică: Această realitate paralelă, construită pe aroganţă, inconştienţă şi misecuvenism, începe să se clatine. Nu există reformă fără curajul de a-i deranja pe privilegiaţi

PENSII 2025. Liberalul Mircea Fechet afirmă, referitor la declaraţia şefei CSM căreia o pensie de 11.000 de lei i se pare mică, că această „realitate paralelă” a unei categorii de privilegiaţi, construită pe „aroganţă, inconştienţă şi misecuvenism”, începe „să se clatine”. „România nu se mai poate construi pe dublu standard. Nu mai poate cere sacrificii de la unii, în timp ce alţii ridică ziduri în jurul privilegiilor pe care le-au dobândit. Să fim sinceri: nu există justiţie socială fără renunţarea la abuz, nu există încredere fără exemplul personal, nu există reformă fără curajul de a-i deranja pe cei privilegiaţi”, mai spune fostul ministru al Mediului.

„A fost odată… o categorie de români pe care privilegiile îi făceau să trăiască într-o lume paralelă – o lume în care pensiile de 11.000 lei li se păreau mici, în care regulile normale ale societăţii nu se aplicau, iar beneficiile erau considerate un drept cuvenit, pe viaţă. Trăiau în cultura privilegiului, cimentată prin legi, contracte colective de muncă, sporuri, indemnizaţii şi „drepturi speciale”, unde statul ajunsese să funcţioneze nu pentru cetăţean, ci mai ales pentru cei obişnuiţi cu ideea că sunt deasupra celorlalţi”, afirmă, într-o postare pe pagina sa de Facebook, liberalul Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, despre declaraţiile şefei CSM, Elena Costache. care spunea că o pensie de 11.000 de lei i se pare mică.

Criza n-a ajuns la ei: alți 100 de parlamentari primesc pensii speciale. Câți beneficiari sunt în total

Potrivit lui Fechet, din această postură – cultivată, protejată şi transmisă din generaţie în generaţie de „funcţionari speciali”, de ”magistraţi intangibili”, de directori de companii de stat care „au confundat” România cu un cont de economii personal – îşi „permiteau aroganţe instituţionalizate”, gesturi de „cinism şi orbire socială”.

„Să iasă la pensie la 48 ani şi să se angajeze imediat, eventual tot la stat. Să sfideze peste 95% dintre pensionari, cărora nimeni nu le-a întins covorul roşu când s-au retras din activitate. Să batjocorească munca oamenilor obişnuiţi, cărora nimeni nu le dă bonusuri pentru că îşi respectă fişa postului.  Aceasta este povestea unei Românii împărţite între cei care trăiesc din muncă şi cei care trăiesc din sistem. Dar această realitate paralelă, construită pe aroganţă, inconştienţă şi misecuvenism, începe să se clatine”, afirmă Fechet.

Liberalul adaugă că acest lucru se întâmplă pentru că „reforma adevărată cere dreptate, transparenţă şi corectitudine”, în primul rând de la cei care „ar trebui să împartă dreptatea, să se bată pentru transparenţă şi să apere corectitudinea cu preţul confortului lor personal, nu în numele lui”.

„De la magistraţi, care nu pot cere respectul societăţii cât timp vor să rămână agăţaţi de privilegii imune la realitate. De la funcţionarii de lux ai statului, care nu pot cere respectul societăţii cât timp tratează serviciul public ca pe un premiu, nu ca pe o responsabilitate. De la toţi cei care s-au învăţat să rostească «numele legii» doar atunci când le apără propriile interese şi «echitatea» doar atunci când nu-i afectează personal”, menţionează Mircea Fecht.

Fostul ministru spune că România nu se mai poate construi „pe dublu standard”.

„Nu mai poate cere sacrificii de la unii, în timp ce alţii ridică ziduri în jurul privilegiilor pe care le-au dobândit. Să fim sinceri: nu există justiţie socială fără renunţarea la abuz, nu există încredere fără exemplul personal, nu există reformă fără curajul de a-i deranja pe cei privilegiaţi. Restul e doar prelungirea unei poveşti care nu mai convinge pe nimeni”, încheie Mircea Fechet.