- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri externe

România, implicată în războiul ruso-ucrainean? Aleksandr Grușko: „Războiul din Ucraina a început la Summitul NATO de la București”

17 Oct, 07:50 • Stefan Simion
Adjunctul lui Serghei Lavrov susține că războiul dintre Rusia și Ucraina a început la Summitul NATO de la București. Oficialul aduce acuze neașteptate României.
România, implicată în războiul ruso-ucrainean? Aleksandr Grușko: „Războiul din Ucraina a început la Summitul NATO de la București”

Aleksandr Grușko uimește din nou cu declarațiile sale. Adjunctul pe care îl are Serghei Lavrov a început să utilizeze tot mai mult numele României pentru a ataca Occidentul. Aleksandr Grușko a ieșit public cu declarații, în timpul unei vizite la Belgrad, prin intermediul cărora susține de data aceasta că războiul dintre ruși și ucraineni a început de fapt la summitul NATO de la București din 2008.

Aleksandr Grușko, derapaj istoric

Adjunctul ministrului rus de externe susține că la acea vreme, în martie 2008, când Georgia și Ucraina „au fost anunțate că vor intra în NATO”, rușii au avertizat că decizia va arunca în aer securitatea europeană. Ei bine, după cum susține rusul, acela a fost punctul de plecare al conflictului din zilele noastre.

„NATO a suferit deja o înfrângere în Ucraina. Această înfrângere are de-a face cu prăbușirea proiectului său de a transforma Ucraina într-o țară anti-Rusia. Vreau să spun că după 2007, când NATO a decis la București (summitul a avut loc în 2008 – n.r.) că Georgia și Ucraina vor deveni membre ale Alianței, noi am spus că această decizie a pus o bombă cu ceas la baza securității europene și dacă această decizie nu va fi revizuită, mai devreme sau mai târziu, bomba va exploda”, a declarat Aleksandr Grușko pentru agenția TASS.

Cu toate acestea însă, adevărul este cu totul și cu totul diferit față de ce ne prezintă adjunctul lui Lavrov. Ucraina și Georgia ar fi trebuit să primească la Summitul  de la București „foaia de parcurs” pentru NATO, ceea ce ar fi echivalat cu intrarea lor în anticamera NATO. Nu s-a întâmplat asta, iar țările au primit la vremea aceea doar cu o perspectivă vagă și cu promisiunea că vor deveni cândva membre ale Alianței, fără a avea însă un calendar clar. Această decizie a dezamăgit cele două țări, fiind sub așteptările lor, însă nu au existat discuții și promisiuni care să provoace rușii. 

Ai mai putea citi: Lucian Bode riscă să fie demis. Camera Deputaților dezbate azi moțiunea simplă împotriva ministrului Afacerilor Interne

Aleksandr Grusko, adjunct Serghei Lavrov
Aleksandr Grusko, adjunct Serghei Lavrov

Pentru că era nevoie de consens, NATO a trebuit să ia această decizie din cauza împotrivirii Germaniei și Franței ca Ucraina și Georgia să devină membre NATO. În acest sens, Vladimir Putin – cel care a fost prezent la Summitul de la București, fiind invitat de NATO pentru dialog – nu a avut nici cea mai mică ezitare ca după numai câteva luni, în august 2008, să atace Georgia și să-și trimită trupele pe teritoriul unei țări suvernane, dând dovadă de faptul că planurile sale erau tot mai concretizate, iar un atac era iminent. Acest lucru a fost confirmat, în 2014, când s-a produs anexarea ilegală a Crimeei, iar în februarie 2022 invadarea Ucrainei.

În declarația pentru TASS, Aleksandr Grușko a mai acuzat NATO că ar fi putut să evite conflictul din Ucraina, dar a preferat „să împingă” Kievul către o escaladare. Oficialul rus mai spune că din cauza Alianței Rusia a intervenit în Ucraina.

„Acum nu fac o judecată, dar citez din numeroasele discursuri atât ale președintelui rus (Vladimir Putin), cât și ale ministrului rus de externe (Serghei Lavrov), iar ultimul avertisment de acest fel a fost dat la reuniunea ministerială a OSCE de la Stockholm din decembrie 2021. 

NATO ar fi putut foarte bine evita această catastrofă dacă, după lovitura de stat de la Kiev, în loc să ofere sprijin militar și tehnic autorităților de la Kiev, le-ar fi îndemnat să pună în aplicare integral acordurile de la Minsk, dar pentru Alianță a fost important să demonizeze Rusia și, de fapt, prin acțiunile sale nesăbuite, a încurajat Kievul să continue războiul fratricid autoprovocat.

Continuarea bombardamentelor asupra Donețk-ului și Luhansk-ului și toate acestea se încadrează în scenariul de demonizare a Rusiei – găsirea unui mare inamic, fără de care NATO nu poate exista”, a declarat Grușko.

Te mai poate interesa și: O nouă lovitură din partea Opel. Constructorul german recheamă în service sute de mii de mașini

Numele meu este Ștefan Simion și sunt absolvent al Facultății de Jurnalism din București. În ultimii ani am lucrat pe postul de redactor în mai multe instituții de presă din România, iar acum ... citește mai mult