Discuțiile dintre ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, și omologul său norvegian, Espen Barth Eide, desfășurate la București în contextul Summitului Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, au avut o agendă amplă, cu accent pe cooperarea economică, investiții, securitate regională și consolidarea parteneriatului bilateral româno-norvegian, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan: România își reafirmă angajamentul față de deciziile CEDO și statul de drept
Unul dintre principalele puncte abordate a fost evoluția foarte bună a relațiilor economice dintre cele două state. Oficialii au subliniat că schimburile comerciale bilaterale au depășit în 2025 pragul de un miliard de euro, ceea ce confirmă o dinamică ascendentă a relației economice. În acest context, balanța comercială rămâne favorabilă României, cu un excedent de aproximativ 393 de milioane de euro, susținut de o creștere semnificativă, de peste 12%, a exporturilor românești către Norvegia.
Ministra română a evidențiat interesul României de a atrage și mai multe investiții norvegiene, subliniind că țara noastră își dorește să se consolideze ca o destinație atractivă pentru companiile din Norvegia. Au fost menționate domenii deja active sau cu potențial ridicat de cooperare, precum industria navală, industria alimentară, tranziția energetică și serviciile digitale, unde expertiza și capitalul norvegian pot contribui la dezvoltarea economică românească.
În același timp, partea română a apreciat rolul comunității românești din Norvegia, considerată bine integrată în societatea norvegiană și un factor important de apropiere între cele două state. Această comunitate contribuie atât la consolidarea relațiilor culturale, cât și la cele economice și sociale.
Un alt subiect important a fost modernizarea serviciilor consulare pentru cetățenii români. Cele două părți au discutat despre întărirea capacității instituționale a Departamentului Consular al MAE, inclusiv prin cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu scopul de a îmbunătăți calitatea și eficiența serviciilor oferite cetățenilor români din străinătate.
Dimensiunea de securitate și apărare a ocupat, de asemenea, un loc central în discuții. Atât România, cât și Norvegia au reconfirmat caracterul strategic al relației bilaterale, în special în actualul context regional și internațional marcat de războiul din Ucraina și de provocările de securitate din Europa. România a mulțumit Norvegiei pentru contribuția sa la securitatea Flancului Estic al NATO și la stabilitatea regiunii Mării Negre, subliniind importanța solidarității aliate și a relației transatlantice.
În acest context, oficialul norvegian Espen Barth Eide a reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina, declarând că „nu există niciun alt rezultat acceptabil decât ca Ucraina să câștige și să fie o națiune independentă și democratică”. El a evidențiat necesitatea cooperării strânse între statele europene și aliate pentru gestionarea consecințelor războiului și pentru întărirea securității pe termen lung în Europa.
De asemenea, au fost discutate și conexiunile strategice dintre regiuni, fiind evidențiată legătura dintre Marea Baltică, Marea Neagră și nordul Norvegiei, ca parte a unui spațiu de securitate interconectat. Ambele părți au subliniat importanța pregătirii pentru diverse scenarii viitoare în contextul conflictului din Ucraina și al evoluțiilor de securitate europene.
Pe dimensiunea financiară și instituțională, au fost abordate mecanismele financiare SEE și Norvegian 2021–2028, instrumente importante de sprijin pentru dezvoltarea României. Aceste programe contribuie la finanțarea unor proiecte de cooperare bilaterală și la reducerea disparităților economice din Europa. În cadrul vizitei, Oana Țoiu a participat la ceremonia de semnare a Memorandumurilor de Înțelegere aferente acestor mecanisme, desfășurată la Palatul Victoria.
Un proiect distinct convenit între părți vizează colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Externe al României și Arhivele Naționale ale Norvegiei, în scopul digitalizării și valorificării arhivelor diplomatice românești. Acest proiect este integrat în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian și urmărește atât modernizarea accesului la documente istorice, cât și conservarea patrimoniului diplomatic.
Tot în sfera securității democratice, a fost discutată dezvoltarea unei platforme de cooperare cu organizațiile neguvernamentale, axată pe creșterea rezilienței societale. Aceasta ar include acțiuni de combatere a dezinformării, a manipulării informaționale și a interferențelor străine (FIMI), teme considerate tot mai relevante în contextul actual.
Din perspectiva părții norvegiene, relația bilaterală cu România a fost descrisă ca fiind „excelentă și în continuă îmbunătățire”, cu numeroase puncte comune și oportunități de extindere a cooperării. Ministrul norvegian a subliniat, de asemenea, rolul Norvegiei în apropierea de Uniunea Europeană prin intermediul granturilor și parteneriatelor financiare, în ciuda faptului că nu este stat membru UE. El a menționat creșterea semnificativă a acestor granturi, de la aproximativ 100 de milioane la 600 de milioane de euro.