În contextul negocierilor internaționale pentru încheierea războiului din Ucraina, Rusia solicită NATO să ofere o garanție formală, „pe hârtie”, că alianța nu se va extinde spre est, a declarat pentru publicația rusă Izvestia ambasada Federației Ruse în Belgia, potrivit digi24.ro.
Această cerință vizează, de asemenea, anularea deciziei summitului NATO de la București din 2008, prin care statele membre au convenit că Ucraina și Georgia ar trebui să devină membre ale alianței în viitor. Reprezentantul misiunii diplomatice ruse a explicat că consolidarea juridică a acestor aspecte este considerată esențială de Moscova, deoarece „toate promisiunile verbale făcute în trecut de către NATO cu privire la neextinderea blocului au fost uitate și ignorate la momentul oportun pentru ei”.
Te-ar mai putea interesa și: Mark Rutte, șeful NATO: „Securitatea Ucrainei este legată de a noastră”
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/10/ministrii-apararii-ue-si-nato-1024x576.jpg)
Ambasada Rusiei a reamintit că, încă de la reunificarea Germaniei, liderii NATO au promis conducerii URSS că organizația nu intenționează extinderea spre est. Deși dovezile documentare ale acestor angajamente există în arhivele de stat ale țărilor occidentale, Rusia susține că ele nu sunt publicate intenționat pentru a nu compromite poziția occidentală.
Înainte de lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina, Moscova a transmis Washingtonului un proiect de acord privind garanțiile de securitate, dintre care unul dintre puncte viza explicit interzicerea extinderii NATO. De asemenea, potrivit unor surse Reuters familiarizate cu negocierile, președintele rus Vladimir Putin a cerut în scris ca una dintre condițiile pentru încheierea războiului să fie renunțarea la extinderea Alianței Nord-Atlantice și garantarea statutului neutru al Ucrainei.
În acest context, administrația președintelui american Donald Trump a refuzat să ia în considerare aderarea imediată a Ucrainei la NATO și a propus în schimb garanții de securitate pentru Kiev. Aceasta a fost interpretată de Moscova ca un semn că Occidentul ar putea fi dispus să negocieze anumite compromisuri.
Președintele Putin a afirmat în repetate rânduri că țările occidentale au „înșelat” și „dezamăgit” Rusia, promițând că NATO nu se va extinde spre est, dar apoi continuând să accepte noi membri în blocul militar. Kremlinul consideră că extinderea alianței a fost o încălcare a înțelegerilor și promisiunilor verbale din trecut, ceea ce justifică cererea de garanții scrise și revizuirea deciziei de la București.
În replică, fostul secretar general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că Alianța Nord-Atlantică nu desfășoară o expansiune agresivă și că decizia de aderare a unui stat membru aparține exclusiv acelui stat.
„Nu, Estul decide să adere la NATO”, a subliniat Stoltenberg, caracterizând acest proces ca fiind democratic și liber, reflectând voința statelor participante, nu o presiune externă.