CCR decide soarta reformei pensiilor magistraților după cinci amânări

Curtea Constituțională a României urmează să dezbată miercuri, de la ora 11.00, sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind modificările aduse legilor pensiilor magistraților, după ce pronunțarea a fost amânată de cinci ori. De această dată judecătorii Curții ar urma să ia o decizie, fără o nouă amânare, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: CCR amână din nou decizia privind pensiile speciale. Comisia Europeană analizează suspendarea a 231 de milioane de euro din PNRR

CCR decide soarta reformei pensiilor magistraților după cinci amânări

CCR are două variante: fie să admită solicitarea formulată de șefa ÎCCJ, Lia Savonea, și să trimită o întrebare preliminară către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a analiza compatibilitatea reformei cu dreptul european, fie să se pronunțe direct pe fondul obiecției de neconstituționalitate.

Pe 10 februarie, ÎCCJ a anunțat oficial că a solicitat CCR sesizarea CJUE pentru a verifica dacă măsurile naționale privind pensiile magistraților respectă exigențele dreptului Uniunii Europene și jurisprudența instanței europene. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a declarat că, în cazul în care Curtea Constituțională ar trimite cauza la CJUE, o decizie ar putea veni în aproximativ doi ani, invocând precedente din Polonia și Ungaria, unde instanța europeană a dat câștig de cauză magistraților.

Pronunțarea CCR a fost amânată în repetate rânduri din diverse motive, inclusiv din cauza absenței unuia dintre judecători. De exemplu, judecătorul Gheorghe Stan a solicitat concediu paternal, deși ulterior s-a prezentat la una dintre ședințele în care s-a decis o nouă amânare.

Proiectul de lege contestat prevede modificări importante în privința pensiilor de serviciu ale magistraților. Printre acestea se numără stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii, introducerea unei vârste minime de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026 și instituirea unei condiții de vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani.

De asemenea, actul normativ prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație, până la atingerea pragului de 65 de ani, precum și introducerea etapizată a cerinței privind cei 35 de ani de vechime totală, nu doar în magistratură.

În ceea ce privește cuantumul pensiei, proiectul stabilește un nivel de 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care s-au plătit contribuții în ultimele 60 de luni de activitate, cu limitarea pensiei nete la maximum 70% din venitul net din ultima lună înainte de pensionare.