„Schimbul de teritorii” care n-a fost. Witkoff a înțeles greșit ce i-a spus Putin. „Rusia nu și-a schimbat poziția nici măcar o iotă”

După ce Witkoff i-a prezentat președintelui SUA declarațiile, descrise de două surse apropiate discuțiilor, Trump a salutat „marele progres” al emisarului său și a fost de acord să organizeze un summit istoric cu Putin, indicând că un schimb de teritorii era luat în considerare, scrie Reuters.

Citește și: Kim Jong-un va participa la parada militară din China. Vladimir Putin și alți lideri, prezenți la eveniment

Totuși, inițiativa diplomatică a generat rapid confuzie.

Într-un apel telefonic din 7 august cu mai mulți lideri europeni, Witkoff a afirmat că Putin ar fi dispus să se retragă din regiunile ucrainene Zaporijia și Herson în schimbul cedării de către Kiev a Donețkului și Luganskului, conform unei surse familiarizate cu discuția.

Această propunere i-a surprins pe mulți participanți, fiind mult diferită de evaluările lor privind poziția reală a lui Putin, au declarat patru persoane cu cunoștințe despre discuții, inclusiv oficiali americani și europeni, sub protecția anonimatului.

Se pare că Witkoff și-a schimbat apoi versiunea a doua zi. Într-o convorbire organizată de secretarul de stat american Marco Rubio cu consilieri europeni pe probleme de securitate națională, trimisul a susținut că Putin nu intenționa de fapt să se retragă din cele două teritorii, potrivit uneia dintre surse.

În schimb, oficialii americani au menționat că Putin a semnalat concesii mai limitate față de Washington, inclusiv faptul că nu va cere recunoașterea oficială de către Occident a Zaporijiei și Hersonului ca teritorii rusești, a declarat un alt oficial american.

Witkoff, un magnat imobiliar fără experiență diplomatică, a încălcat protocolul standard prin participarea la întâlnire fără un consemnator al Departamentului de Stat, plecând astfel fără o înregistrare precisă a propunerilor lui Putin, a precizat o sursă familiarizată cu dinamica administrației americane.

Culisele Summitului din Alaska. „Nu avem o strategie clară despre cum să-l facem pe Putin să oprească războiul”

Interviurile cu peste o duzină de oficiali americani și europeni dezvăluie culisele recente ale eforturilor administrației Trump de a încheia războiul din Ucraina, care au culminat cu summitul Trump-Putin din Alaska, pe 15 august, unde liderii au avut schimburi amicale, dar fără să ajungă la un acord de pace.

Din aceste interviuri reiese imaginea unui președinte american dispus să acționeze rapid în decizii de politică externă, bazându-se mai mult pe consilieri apropiați și pe instinct decât pe canalele diplomatice tradiționale și procesul deliberativ tipic administrațiilor anterioare.

Susținătorii lui Trump afirmă că această abordare a adus progrese imposibile sub predecesorul său, menționând deschiderea relațiilor SUA cu noul guvern sirian, atacurile asupra instalațiilor nucleare iraniene și stabilirea unei linii directe cu Putin, ce ar putea contribui la încheierea unui război care a ucis sute de mii de oameni.

În același timp, stilul său autoritar a generat confuzie în cadrul administrației și printre aliați, potrivit criticilor.

Chiar și după summit, războiul din Ucraina rămâne nerezolvat, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO și reprezentant special al SUA pentru Ucraina în primul mandat al lui Trump.

„Suntem exact unde eram înainte ca Trump să preia mandatul. Rusia nu și-a schimbat poziția nici măcar o iotă. Războiul continuă… Nu avem o strategie clară despre cum să-l facem pe Putin să oprească războiul.”, adaugă Volker.

Un atac cu rachete și drone rusești asupra Ucrainei, joi dimineață, a subliniat lipsa de progres în eforturile internaționale de pace, oficialii locali declarând că cel puțin 18 persoane au fost ucise la Kiev într-unul dintre cele mai mari atacuri asupra capitalei din ultimele luni.

„Administrația slabă a lui Joe Biden nu a înțeles politica externă, iar «procesul său tradițional» a permis Rusiei să invadeze Ucraina.

În schimb, liderii mondiali au afirmat că președintele Trump a făcut mai multe progrese către pace în două săptămâni decât Joe Biden în trei ani și jumătate.”, a declarat Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe.

Unii oficiali americani, inclusiv trimisul în Ucraina Keith Kellogg, și-au exprimat frustrarea față de faptul că Witkoff a adus în discuție informații noi și contradictorii într-un moment în care SUA încercau să adopte o poziție mai fermă față de Rusia, potrivit unui oficial american și unei surse apropiate administrației.

Înainte de întâlnirea de la Moscova, administrația Trump a anunțat că președintele va aplica noi sancțiuni sau tarife vamale Rusiei pe 8 august, dacă Putin nu va accepta să încheie războiul din Ucraina, termenul limită trecând însă fără rezultate concrete.

Confuzie în rândul aliaților occidentali

Dependența lui Trump de consilieri apropiați, precum Witkoff, a fost însoțită de o restructurare agresivă a aparatului de securitate națională al SUA, implicând concedieri sau realocări ale experților pe Rusia și Ucraina din cadrul Pentagonului, Departamentului de Stat și Consiliului Național de Securitate.

Witkoff, prieten apropiat al președintelui, a fost apreciat pentru etica sa profesională, însă unii oficiali americani și europeni se temeau că lipsa sa de experiență ar putea fi exploatată de ruși în negocieri.

Imediat după întâlnirea de la Moscova din 6 august, atât Witkoff, cât și Trump au indicat că au avut loc progrese importante. A doua zi, Trump a anunțat că ar putea organiza în curând un summit cu liderul rus, sugerând că un schimb de teritorii ar putea fi necesar pentru a încheia conflictul.

Această poziție a alarmat oficialii europeni, care se temeau că o politică americană mai indulgentă ar putea forța Ucraina să accepte concesii dureroase, în contextul conflictului început odată cu ocuparea Crimeii în 2014 și escaladat odată cu invazia rusă din 2022.

În zilele următoare, europenii au încercat să obțină clarificări de la omologii americani cu privire la ceea ce i-a transmis Putin lui Witkoff, potrivit mai multor oficiali americani și europeni.

Unii oficiali americani de rang înalt, printre care Kellogg și Rubio, nu cunoșteau inițial detalii ale întâlnirii, potrivit unui oficial american care a cerut anonimatul.

Deși public unii oficiali europeni l-au lăudat pe Trump pentru eforturile diplomatice, în privat mulți erau îngrijorați. Pe 13 august, oficialii ucraineni le-au transmis celor germani că informațiile lor indicau că Putin ar putea folosi summitul cu Trump pentru a câștiga timp înaintea unei posibile ofensive în octombrie sau noiembrie, potrivit unei surse germane.

„Trump chiar nu va avea de ales”

Summitul dintre Trump și Putin, desfășurat la Anchorage pe 15 august, nu a generat progrese clare. În zilele dinaintea întâlnirii, Trump și-a redus așteptările, prezentând summitul mai degrabă ca pe un pas într-un proces diplomatic decât ca pe o șansă de a încheia un acord.

Președintele SUA nu a făcut nicio concesie teritorială în numele Ucrainei, deși a declarat că un armistițiu temporar nu este o condiție prealabilă pentru o pace durabilă, o poziție apropiată de cea a lui Putin.

Aliații europeni au început imediat să elaboreze strategii pentru a influența următoarea mișcare a lui Trump.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care urma să se întâlnească cu Trump la Washington pe 18 august, le-a cerut liderilor europeni să i se alăture, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului german.

Liderii europeni au discutat dacă să-l sprijine pe Zelenski pentru a evita un eșec similar celui din februarie, când Trump și vicepreședintele JD Vance l-au certat pe liderul ucrainean în Biroul Oval. În cele din urmă, întâlnirea din 18 august a fost considerată un succes, marcând o cooperare reînnoită între SUA și Europa, potrivit mai multor diplomați europeni.

Cel mai important rezultat a fost acordul dintre Trump și liderii europeni de a colabora pentru viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina. În ultimele zile, miniștrii de externe și oficialii militari au avut convorbiri pentru a defini rolul fiecărei țări în acest efort.

Totuși, sfârșitul războiului rămâne îndepărtat. Oficialii ruși, inclusiv ministrul de externe Serghei Lavrov, au afirmat că nu vor accepta garanții de securitate care să implice prezența trupelor străine în Ucraina. Deși Trump a propus o întâlnire între Putin și Zelenski, Moscova a precizat că un astfel de summit este puțin probabil pe termen scurt.

Kurt Volker, fostul trimis al lui Trump, și-a exprimat optimismul că, în cele din urmă, Trump va exercita presiuni puternice asupra lui Putin prin sancțiuni economice mai dure și sprijin militar pentru Ucraina.

„Cred că Trump este întruchiparea acelui citat al lui Churchill, care spunea «Te poți baza întotdeauna pe americani să facă ceea ce trebuie după ce au epuizat toate celelalte alternative posibile»

Trump chiar nu va avea de ales.”, a spus Volker.

Citește și: Liderii europeni vin în Republica Moldova pentru a-i îndemna pe moldoveni să-l ignore pe Putin