STUDIU Programul de muncă prelungit poate modifica structura creierului, ducând la dezechilibre emoţionale şi de atenţie

Studiul a fost condusă de specialiști de la Universitatea Chung-Ang și Universitatea Yonsei și a inclus un eșantion de 110 angajați din domeniul medical. Participanții au fost împărțiți în două grupuri distincte: unul cu program standard și altul care lucra cel puțin 52 de ore pe săptămână – limita legală maximă în Coreea de Sud, dar frecvent depășită în practică.

Pentru a examina efectele muncii prelungite asupra creierului, cercetătorii au utilizat tehnologii avansate de imagistică cerebrală, inclusiv tehnici de analiză bazate pe atlas neuroanatomic. Astfel, au reușit să identifice diferențe clare în volumul materiei cenușii în mai multe regiuni cerebrale, în special în cele asociate cu funcțiile cognitive superioare, memoria și echilibrul emoțional.

Zonele afectate includ girusul frontal mijlociu — implicat în procese precum planificarea și limbajul — și insula cerebrală, recunoscută pentru rolul său în conștientizarea de sine și procesarea emoțiilor.

Studiul prezintă consecințele asupra sănătății mintale

Cercetătorii susțin că modificările observate pot explica simptomele frecvente în rândul persoanelor suprasolicitate, cum ar fi dificultățile de concentrare, epuizarea psihică și tulburările de dispoziție. Profesorul Joon Yul Choi, de la Universitatea Yonsei și coautor al studiului, a declarat pentru CNN că aceste efecte ar putea fi parțial reversibile, dar procesul de revenire completă a creierului ar putea dura o perioadă îndelungată.

„Reducerea factorilor de stres poate ajuta la refacerea funcțiilor cerebrale, însă nu putem garanta o revenire totală și rapidă”, a explicat Choi, potrivit Mediafax.

Suprasolicitarea – o problemă globală

Rezultatele acestui studiu vin în completarea altor cercetări care au atras atenția asupra efectelor nocive ale muncii excesive. Un raport comun publicat în 2021 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM) estima că peste 745.000 de persoane mor anual din cauza bolilor cauzate de orele lungi de muncă, în special afecțiuni cardiovasculare și diabet.

Frank Pega, coordonatorul studiului OMS-OIM, a salutat noile descoperiri din Coreea de Sud, afirmând pentru CNN că „dovezile aduse oferă o perspectivă valoroasă asupra efectelor fiziologice ale suprasolicitării asupra creierului uman.” Totodată, el a subliniat că, deși rezultatele sunt importante, trebuie interpretate cu prudență, având în vedere dimensiunea limitată a eșantionului și specificul populației analizate — angajați din domeniul medical din Coreea de Sud.

Jonny Gifford, cercetător la Institutul pentru Studii de Ocupare din Marea Britanie, care nu a fost implicat în studiu, a subliniat importanța acestei contribuții la înțelegerea științifică a burnout-ului. „Imaginile cerebrale oferă o explicație neurologică convingătoare pentru efectele muncii excesive asupra bunăstării”, a spus Gifford pentru CNN.

Autorii cercetării atrag atenția că munca prelungită ar trebui tratată ca o problemă reală de sănătate ocupațională. Ei recomandă elaborarea unor politici publice clare, menite să protejeze sănătatea mintală și fizică a angajaților și să prevină efectele pe termen lung ale suprasolicitării.

Citeşte şi: Brandurile care măresc preţurile în 2025 din cauza taxelor lui Trump. „Nu-mi pasă deloc!”