Trump anunță retragerea de trupe americane din mai multe țări din flancul estic al NATO. Ce state se află în alertă maximă

Potrivit publicației Kyiv Post, Statele Unite urmează să reducă prezența militară în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, într-o mișcare care amplifică temerile privind angajamentul american față de securitatea regională.

Decizia vine în plin context de tensiuni geopolitice și presiune crescândă din partea Rusiei asupra flancului estic al NATO. Oficial, Pentagonul justifică măsura prin intenția de a încuraja dezvoltarea capacităților proprii ale armatelor europene, însă mai multe capitale europene privesc decizia drept un potențial semnal de retragere progresivă din regiune. În același timp, administrația americană a subliniat că prezența militară în Polonia și statele baltice va rămâne neschimbată, pentru a sublinia angajamentul strategic față de aceste zone cheie.

Publicația Mediafax notează că mai mulți analiști consideră măsura o dovadă de vulnerabilitate în fața presiunilor ruso-ucraniene. În timp ce Washingtonul insistă că este vorba despre o „optimizare strategică” a posturii militare, statele din Europa Centrală și de Sud-Est se tem că decizia ar putea reprezenta începutul unei retrageri mai ample.

Decizia a provocat imediat reacții în Congresul american, atât din partea republicanilor, cât și a democraților, care au avertizat asupra riscurilor pentru stabilitatea Europei și pentru poziția strategică a Statelor Unite.

Ambele tabere politice americane contestă retragerea trupelor

Reprezentantul republican Mike Turner, șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, a cerut explicit menținerea unei posturi militare ferme pe continent.

„Avem nevoie de o postură militară robustă și hotărâtă în Europa”, a declarat Turner, potrivit Mediafax.

Și democrații au criticat decizia. Senatoarea Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe, a subliniat că România este unul dintre cei mai dedicați aliați ai SUA, menționând eforturile financiare semnificative ale Bucureștiului în domeniul apărării.

„Retragerea trupelor americane din România subminează în mod direct eforturile recente și binevenite ale președintelui Trump de a intensifica în sfârșit presiunea asupra lui Putin pentru a veni la masa negocierilor”, a spus Shaheen.

Declarațiile celor doi parlamentari scot în evidență îngrijorarea bipartizană din Congres față de o eventuală diminuare a rolului american în regiune, în timp ce conflictul din Ucraina intră într-o nouă fază, iar tensiunile la granițele NATO rămân ridicate.

Această „reașezare strategică” anunțată de administrația Trump se înscrie într-o serie de decizii recente care vizează repoziționarea forțelor SUA la nivel global. În timp ce Washingtonul insistă că nu este vorba despre un pas înapoi, ci despre eficientizarea resurselor, în multe capitale NATO măsura alimentează temeri privind o potențială diminuare a prezenței americane pe termen lung.

Pe fondul intensificării atacurilor hibride și a presiunilor militare asupra frontierelor estice ale Alianței, statele europene încearcă să evalueze rapid consecințele strategice ale noii poziționări americane. În România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria, anunțul a stârnit preocupări privind vulnerabilitatea flancului sud-estic și ritmul de creștere a capacităților defensive europene în absența unei prezențe americane consistente.

Citește și: Rusia bate în retragere după ce Trump a amenințat cu reluarea testelor nucleare de către SUA: ”Asta nu poate fi considerată o testare nucleară”