UE ratează încă o dată obiectivul unui sistem robust de pensii complementare, avertizează Curtea de Conturi Europeană

Într-un raport sever publicat recent, Curtea de Conturi Europeană critică incapacitatea Uniunii Europene de a construi un sistem eficient de pensii complementare, într-un context în care populația îmbătrânește rapid, iar presiunile asupra bugetelor publice se intensifică. Deși teoretic UE recunoaște importanța pilonilor suplimentari pentru susținerea veniturilor la vârsta pensionării, implementarea concretă a unor mecanisme viabile și atractive pentru cetățeni rămâne sub așteptări.

Raportul subliniază că inițiativele europene majore – cum ar fi pensiile ocupaționale și produsul paneuropean de pensii personale (PEPP) – nu și-au atins obiectivele, în special în ceea ce privește funcționarea la nivel transfrontalier. În timp ce fondurile ocupaționale administrează active de peste 2.800 de miliarde de euro, aceste instrumente sunt funcționale doar în anumite țări și nu oferă o acoperire suficientă la nivelul întregii Uniuni.

Te-ar mai putea interesa și: CNPP: 11.637 de români beneficiau de pensii de serviciu în aprilie 2025. Care a fost creşterea faţă de luna anterioară

UE ratează încă o dată obiectivul unui sistem robust de pensii complementare, avertizează Curtea de Conturi Europeană

Lansat în 2022, PEPP ar fi trebuit să devină o soluție flexibilă pentru europenii care muncesc în mai multe state membre. Totuși, lipsa unor avantaje fiscale clare, asociată cu impunerea unui plafon de costuri de doar 1%, a făcut produsul neatractiv. La momentul publicării raportului, doar un singur astfel de produs era înregistrat în UE, cu sub 5.000 de utilizatori și active totale de sub 12 milioane de euro – cifre nesemnificative în comparație cu promisiunile inițiale.

Curtea atrage atenția și asupra lipsei unei perspective clare și integrate asupra pensiilor viitoare ale cetățenilor. În prezent, nu există o platformă comună care să adune și să prezinte toate sursele de venit la pensionare – publice, ocupaționale și personale – ceea ce limitează capacitatea oamenilor de a-și planifica în mod eficient viitorul financiar.

În plus, lipsa de transparență cu privire la performanțele fondurilor de pensii și la comisioanele percepute afectează încrederea și accesibilitatea. Eforturile EIOPA de a crește transparența nu au fost suficiente, în condițiile în care autoritățile naționale preferă să-și păstreze autonomia în fața unei supravegheri europene coordonate.

Raportul apare într-un moment în care Comisia Europeană încearcă să reformeze arhitectura pensiilor complementare, însă fără sprijinul activ al statelor membre și fără politici fiscale stimulative, aceste reforme riscă să rămână doar pe hârtie. Mesajul este clar: dacă UE dorește un sistem de pensii sustenabil, trebuie să treacă de la promisiuni la acțiuni concrete, coordonate și bine finanțate.

„În contextul presiunilor demografice şi fiscale cu care se confruntă economiile din UE, pensiile suplimentare ar trebui să devină din ce în ce mai importante. Din păcate, nici pensiile sprijinite de angajator, nici produsul paneuropean de pensii personale nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, mai ales când vine vorba de funcţionarea la nivel transfrontalier. Trebuie să se ia măsuri suplimentare pentru a consolida aceste siteme”, a declarat Mihails Kozlovs, membrul ECA responsabil de raport.

Te-ar mai putea interesa și: Criza pensiilor privilegiate amenință stabilitatea bugetară? Adrian Negrescu: Soluția nu stă în vreo lege specială