- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri externe

Un nou indiciu că Rusia se pregătește de război cu NATO, arată experții. „O mobilizare ascunsă”

30 Jul, 09:36 • Aprozeanu Razvan
Planurile de majorare a cheltuielilor pentru apărare și introducerea unei noi legi care permite recrutarea rușilor pe tot parcursul anului reprezintă cele mai recente indicii că Rusia se pregătește pentru un „conflict de durată” nu doar cu Ucraina, ci și cu NATO, au avertizat experți citați de Kyiv Independent.
Un nou indiciu că Rusia se pregătește de război cu NATO, arată experții. „O mobilizare ascunsă”

Pe fondul avertismentelor repetate ale Ucrainei și ale partenerilor săi occidentali privind ambițiile pe termen lung ale Kremlinului, parlamentarii ruși au depus, pe 22 iulie, un proiect de lege care propune extinderea mobilizării sezoniere la un sistem de recrutare continuă, pe tot parcursul anului, notează Digi24.

Te-ar mai putea interesa: Cutremur de 8,8 grade în Rusia. Este cel puternic din ultimele decenii. A fost emisă alertă de tsunami

Această inițiativă vine în contextul în care Kievul a semnalat recent o creștere semnificativă a bugetului militar al Rusiei pentru reînarmare și a amintit de înființarea, anul trecut, a unor noi districte militare — măsuri pe care experții le consideră potențiale pregătiri pentru conflicte viitoare dincolo de frontul ucrainean.

„Toate aceste componente, noi districte militare, schimbări în mobilizare și cheltuieli de apărare, sugerează că Rusia se pregătește pentru un război prelungit, nu doar în Ucraina, ci și împotriva NATO”, a declarat Kateryna Stepanenko, analist la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

„O mobilizare ascunsă”

Rusia dispune, în esență, de două tipuri de forțe armate: una formată din recruți și alta compusă din militari angajați prin contract.

Armata de recruți constituie forța permanentă a țării, având rolul principal de apărare a teritoriului național. Pentru a susține această structură, autoritățile de la Kremlin organizează campanii de recrutare de două ori pe an – primăvara și toamna – obligând bărbații eligibili să efectueze un stagiu militar de un an.

Totuși, legea interzice trimiterea recruților în misiuni de luptă în afara granițelor țării.

În schimb, Kremlinul a apelat la recrutarea voluntarilor plătiți pentru a lupta în Ucraina, oferind prime substanțiale de înrolare pentru a-i atrage să semneze contracte. Această strategie a permis, până acum, compensarea pierderilor masive suferite pe front, însă numeroși analiști o consideră nesustenabilă pe termen lung.

De-a lungul invaziei la scară largă în Ucraina, președintele Vladimir Putin a evitat mobilizarea generală, temându-se de o reacție publică negativă. Cu toate acestea, măsurile recente sugerează că regimul de la Kremlin explorează deja variante de mobilizare parțială.

„În ultimii doi ani, Rusia a dedicat multe resurse și timp schimbării sistemului său de mobilizare, digitalizându-l, făcându-l mai cuprinzător și investind mulți bani în educația patriotică militară”, susține Stepanenko.

Iar recent, legislatorii ruși au introdus un proiect de lege pe 22 iulie pentru a permite recrutarea continuă, pe tot parcursul anului.

„Dacă această lege va fi adoptată, poate fi considerată o mobilizare ascunsă.

Există o probabilitate de 99% ca această lege să fie adoptată, deoarece a fost prezentată de Andrei Kartapolov, omul președintelui rus Vladimir Putin. Ceea ce propune el va fi în mare parte aprobat și de Putin”, a declarat expertul ucrainean în domeniul apărării, Denys Popovych, pentru Kyiv Independent.

Sesiunea de primăvară a Dumei de Stat se încheie pe 23 iulie, iar, potrivit presei ruse, proiectul de lege urmează să fie adoptat în sesiunea din toamnă și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Investiții pentru reînarmare fără precedent

Potrivit autorităților de la Kiev, aceste modificări ale legislației privind mobilizarea sunt corelate cu planuri ambițioase de creștere a cheltuielilor pentru apărare.

Șeful serviciilor de informații ucrainene, Kirilo Budanov, susține că Moscova are în vedere alocarea a 1,1 trilioane de dolari pentru reînarmare până în anul 2036 — o sumă fără precedent de la destrămarea Uniunii Sovietice.

„Există o mobilizare totală a politicii, economiei și societății Federației Ruse pentru a fi pregătită pentru viitorul război de amploare.

Teoria Kremlinului pentru o victorie este că poate rezista mai mult decât sprijinul occidental și rezistența ucraineană”, a declarat Budanov în cadrul reuniunii anuale a ambasadorilor ucraineni din 22 iulie.

În cadrul acestei reforme, Rusia a înființat deja două noi districte militare – Moscova și Leningrad – și se pregătește să constituie noi divizii și unități suplimentare. Potrivit lui Kirilo Budanov, scopul Kremlinului depășește ambițiile regionale, vizând o reconfigurare a ordinii mondiale.

Întrebat de ce Budanov a indicat anul 2036 ca reper, analistul Stepanenko explică faptul că această dată reflectă strategia Kremlinului de a evita schimbările bruște, conștient fiind că o mobilizare rapidă a populației sau o creștere bruscă a cheltuielilor militare ar putea provoca nemulțumiri în rândul cetățenilor ruși.

„Cred că mobilizarea este probabil cea mai îngrijorătoare problemă pentru ruși, deoarece mulți dintre ei sunt extrem de îngrijorați că vor fi mobilizați sau că membrii familiilor lor vor fi mobilizați”, a spus ea.

Economia rusă, în dificultate

Un alt motiv care stă la baza intenției Rusiei de a accelera mobilizarea este, pur și simplu, posibilitatea ca statul să nu mai dispună de resursele financiare necesare pentru a susține costurile ridicate ale recrutării prin contract.

„Bugetul Rusiei este în prezent la limita capacității.

Multe industrii și sectoare de transport s-au prăbușit din cauza sancțiunilor. Prin urmare, este evident că nu vor avea suficienți bani pentru a recruta oameni pentru război, așa cum fac acum”, adaugă expertul.”, a spus Popovych.

Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei rămân în vigoare, iar Uniunea Europeană a anunțat recent cel de-al 18-lea pachet de măsuri restrictive. În ciuda acestor presiuni, cheltuielile militare ale Rusiei au depășit deja nivelul cumulat al tuturor statelor europene.

Pentru anul 2024, bugetul apărării al Rusiei a crescut cu 42%, atingând 462 miliarde de dolari – o sumă mai mare decât cheltuielile colective ale Europei în domeniul apărării, estimate la 457 miliarde de dolari, conform datelor Institutului Internațional pentru Studii Strategice.

„Unul dintre obiectivele Kremlinului este să învingă NATO, să cucerească Ucraina și Belarus și să restabilească imperiul rus, pentru a deveni apoi o putere hegemonică mondială”, a mai spus Stepanenko.

Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, Rusia a pierdut 1.045.220 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022.

Te-ar mai putea interesa: Cât va mai dura războiul? Zelenski anunță negocieri pentru o întâlnire cu Putin, în timp ce Rusia vrea continuarea recrutării de militari

Urmărește Daily Business pe Google News
Alte articole
Miruță: „De pe teritoriul național nu se va pleca cu încărcătură ofensivă; nu am primit notificări privind riscul unor atacuri”
Miruță: „De pe teritoriul național nu se va pleca cu încărcătură ofensivă; nu am primit notificări ...
Naftogaz și OMV Petrom discută un parteneriat pentru gazele din Marea Neagră
Naftogaz și OMV Petrom discută un parteneriat pentru gazele din Marea Neagră
Băsescu: „Deşi avem o relaţie veche şi bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda”
Băsescu: „Deşi avem o relaţie veche şi bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească ...
Prețul petrolului depășește 106 dolari per baril. Producția afectată de războiul din Orientul Mijlociu
Prețul petrolului depășește 106 dolari per baril. Producția afectată de războiul din Orientul ...
Trump critică reticența aliaților de a participa la securizarea Strâmtorii Ormuz
Trump critică reticența aliaților de a participa la securizarea Strâmtorii Ormuz
Comisia Europeană alocă 458 de milioane de euro pentru ajutoare umanitare în Orientul Mijlociu
Comisia Europeană alocă 458 de milioane de euro pentru ajutoare umanitare în Orientul Mijlociu
Românii mizează pe investițiile pe termen lung: scadența de 10 ani în euro, cea mai accesată în ediția FIDELIS din martie
Românii mizează pe investițiile pe termen lung: scadența de 10 ani în euro, cea mai accesată în ...
Trump avertizează NATO cu privire la un „viitor foarte rău” dacă aliații nu securizează Strâmtoarea Ormuz
Trump avertizează NATO cu privire la un „viitor foarte rău” dacă aliații nu securizează Strâmtoarea ...
Nicușor Dan: Primele gaze din proiectul Neptun Deep vor fi livrate în 2027
Nicușor Dan: Primele gaze din proiectul Neptun Deep vor fi livrate în 2027
Cum răspunde România la amenințarea Iranului. MAE: România nu este parte a conflictului
Cum răspunde România la amenințarea Iranului. MAE: România nu este parte a conflictului
Mathias Cormann, secretar general OCDE: România are perspective solide de creștere economică
Mathias Cormann, secretar general OCDE: România are perspective solide de creștere economică
PSD propune amendamente la bugetul pe 2026 și spune că a găsit 2,3 miliarde de lei în plus la buget
PSD propune amendamente la bugetul pe 2026 și spune că a găsit 2,3 miliarde de lei în plus la buget
Iranul amenință România: Dacă își pune bazele la dispoziția SUA, vom avea un răspuns adecvat
Iranul amenință România: Dacă își pune bazele la dispoziția SUA, vom avea un răspuns adecvat
Kenya și Rusia au convenit să oprească recrutarea cetățenilor kenyeni pentru războiul din Ucraina
Kenya și Rusia au convenit să oprească recrutarea cetățenilor kenyeni pentru războiul din Ucraina
Lucrările la lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord au ajuns la 40%. CNAIR cere accelerarea ritmului
Lucrările la lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord au ajuns la 40%. CNAIR cere accelerarea ritmului
Elevii de clasa a VIII-a au susţinut luni proba scrisă la Limba şi Literatura Română, din cadrul simulării pentru evaluarea naţională
Elevii de clasa a VIII-a au susţinut luni proba scrisă la Limba şi Literatura Română, din cadrul ...
OCDE: România poate crește cu 1% în 2026, dar consolidarea fiscală rămâne esențială
OCDE: România poate crește cu 1% în 2026, dar consolidarea fiscală rămâne esențială
Parlamentul dezbate bugetul pe 2026, cu un deficit țintit de 6,2% din PIB
Parlamentul dezbate bugetul pe 2026, cu un deficit țintit de 6,2% din PIB