Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă din nou cu o provocare politică majoră în Parlamentul European, unde două moțiuni de cenzură, depuse de partide de extremă dreapta și de extremă stângă, cer demiterea sa. Este pentru a doua oară în trei luni când șefa Comisiei Europene este vizată de o astfel de procedură, într-un moment de tensiuni crescânde între instituțiile europene și formațiunile populiste care au câștigat teren după alegerile europarlamentare din 2024, potrivit hotnews.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Ursula von der Leyen, vizată de două moțiuni de cenzură la Parlamentul European
Cele două moțiuni au fost depuse luni, 6 octombrie, de către liderii francezi Jordan Bardella (președintele Adunării Naționale, Rassemblement National, partidul lui Marine Le Pen) și Manon Aubry (La France Insoumise, Franța Nesupusă), care au acuzat-o pe von der Leyen de „eșec în gestionarea crizelor majore ale Uniunii Europene” și de „abandonarea intereselor cetățenilor europeni”. Grupurile semnatare sunt „Patrioți pentru Europa”, care reunește partidele de extremă dreapta, și Stânga Unită din cadrul Legislativului european.
Deși moțiunile nu au șanse reale să fie adoptate, fiind necesară o majoritate de două treimi pentru a o demite pe Ursula von der Leyen, ele reflectă totuși o nemulțumire profundă și o fragmentare politică tot mai accentuată în Parlamentul European. Un vot este programat pentru joi, 8 octombrie 2025, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg.
În discursul rostit în fața eurodeputaților, Ursula von der Leyen a avertizat că Europa se confruntă cu „cea mai periculoasă situație geopolitică din ultimele decenii”, invocând amenințările venite din partea Rusiei și războiul din Ucraina. Ea a sugerat că destabilizarea politică internă din UE servește intereselor Kremlinului.
„Vladimir Putin nu-și ascunde bucuria și sprijinul pentru toți prietenii lui obedienți din Europa, care îi fac treaba. Este o capcană și pur și simplu nu putem cădea în ea”, a declarat von der Leyen.
Declarația a fost interpretată ca un atac direct la adresa forțelor populiste din Parlamentul European, acuzate de apropiere față de Rusia și de subminarea unității europene.
Pentru Ursula von der Leyen, această nouă încercare de demitere nu este o premieră. În luna iulie 2025, ea a supraviețuit unei prime moțiuni de cenzură depuse de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Atunci, moțiunea a fost respinsă clar, cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri.
Totuși, contextul actual este mai tensionat. După alegerile din 2024, numărul eurodeputaților de extremă dreapta a crescut la peste 100, ceea ce le oferă o influență semnificativă în declanșarea unor acțiuni simbolice, cum ar fi moțiunile de cenzură (pentru care sunt necesare doar 72 de semnături).
Cele două moțiuni actuale se concentrează pe teme diferite, dar converg în critica adusă conducerii Comisiei Europene.
Extrema dreaptă o acuză pe Ursula von der Leyen de „eșecul politicilor verzi” și de „neputința în gestionarea crizei migrației ilegale”, considerând că „Pactul Verde European” afectează competitivitatea industriei europene și agravează costurile pentru cetățeni.
Extrema stângă, în schimb, o critică pentru „inacțiunea morală și politică” în privința conflictului din Fâșia Gaza și pentru acceptarea acordurilor comerciale controversate.
Ambele grupuri denunță, în plus, acordul tarifar cu Statele Unite, considerat dezechilibrat și defavorabil economiei europene, precum și tratatul comercial UE-Mercosur, despre care afirmă că amenință mediul și agricultura europeană. Aceste două acorduri urmează să fie supuse votului în Parlamentul European în lunile următoare, iar rezultatul rămâne incert.
Te-ar mai putea interesa și: Ursula von der Leyen cere impunerea unei limite de vârstă pentru social media: „Copiii ar putea fi expuși la pericole”