Premierul Ungariei, Viktor Orban, se confruntă cu tensiuni tot mai mari cu Banca Centrală a Ungariei, chiar și după numirea noului guvernator Mihaly Varga, un apropiat al partidului său Fidesz. Orban a sugerat recent reducerea dobânzilor de referință, ca măsură de stimulare economică înaintea alegerilor de anul viitor, însă banca centrală a reafirmat marți că nu intenționează să relaxeze politica monetară, menținându-și poziția strictă în contextul inflației persistente, scrie hotnews.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Surse Nicușor Dan pregătește un val de numiri-surpriză în echipa prezidențială: Ludovic Orban ar fi pe listă
Inflația în Ungaria rămâne ridicată, iar costul împrumuturilor este cel mai mare din Uniunea Europeană. Economistul șef al băncii centrale, Adam Banai, a explicat că menținerea unor condiții monetare stricte este esențială pentru stabilitatea economică și că deciziile anterioare au fost corecte, în ciuda presiunilor politice. Politica restrictivă a susținut și forintul, care a atins luna trecută cel mai ridicat nivel din ultimele 15 luni, deși s-a depreciat ulterior după presiunile guvernului.
Conflictul între Orban și banca centrală nu este nou. Fostul guvernator Gyorgy Matolcsy, anterior aliat al premierului, a criticat măsuri guvernamentale precum plafonarea prețurilor la carburanți și alimente, iar Orban a decis să numească un nou guvernator la expirarea mandatului lui Matolcsy. Mihaly Varga, economist cu experiență vastă în guvernele conduse de Orban, a preluat funcția de guvernator în martie 2025, dar a continuat politica monetară strictă, în pofida așteptărilor guvernului privind scăderea dobânzilor.
Guvernul, inclusiv ministrul economiei Marton Nagy, susține că rata de bază este prea ridicată și că banca centrală ar putea să atingă ținta de inflație chiar și cu dobânzi mai mici. Economistii estimează că inflația de bază a crescut la 4,4% anual în septembrie, peste intervalul țintit de bancă (2–4%), iar unele analize sugerează că inflația reală ar putea fi aproape 6%, în contextul măsurilor guvernamentale de control al prețurilor.
Banai a reiterat că inflația ar putea atinge ținta de 3% în primul trimestru al anului 2027, dar că riscurile de creștere a inflației depășesc riscurile de scădere, în contextul economiei regionale și al efectelor conflictului din Ucraina, care a dus la niveluri record ale inflației în UE, de peste 25% la începutul invaziei rusești în februarie 2022.
Te-ar mai putea interesa și: Viktor Orbán: Strategia europeană nu are nici bază rațională, nici financiară. Este o iluzie, care se va prăbuși și va aduce consecințe grave pentru Europa