FINANTE-BANCI, CARIERE

Liiceanu catre Daianu: 700 de angajati ASF echivaleaza cu 5.000 de lucratori in sanatate. Nu e inspaimantator?

20 februarie 2014, ora 12:10   | 4 comentarii publicate
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
liiceanu.jpg
Gabriel Liiceanu (foto) a publicat o scrisoare deschisa adresata lui Daniel Daianu, prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), ca urmare a informatiilor din presa referitoare la salariile uriase din institutie.

Iata scrisoarea:


Stimate domnule Daniel Daianu,

Va scriu dumneavoastra pentru ca sunteti singurul dintre membrii Consiliului ASF pe care il cunosc si singurul care, mi-am zis, mi-ar putea raspunde competent si onest la intrebarile care mi-au venit in minte dupa ce am citit textul aparut in HotNews despre veniturile salariatilor ASF, apoi raspunsul si precizarile dumneavoastra.



Scriindu-va, incerc sa-mi stapanesc socul de prima instanta pe care i-l da oricui intalnirea cu cifrele acelea salariale aproape magice, desprinse parca dintr-un basm arab al zilelor noastre (14 mii de euro pe luna! 72,000 de euro sau 68,000 de euro pe noiembrie si decembrie 2013, rezultati din „suplimentarea cu prime de vacanta si prime de sfarsit de an”!). Si culmea! intr-un interviu pe care l-ati dat in 2013 cu ocazia infiintarii ASF, afirmati ca „veniturile unor executivi din fostele entitati erau de-a dreptul obscene”. Dar, Dumnezeule, acestea, m-am intrebat, cum sunt?

Mi-am zis insa ca, inainte de a formula orice judecata, corect ar fi sa ma documentez. Si, iata, timp de vreo doua zile, am batut in lung si-n lat internetul, am citit statutele si rapoartele publice ale ASF-ului, m-am uitat la informatiile privitoare la salariile din Romania puse la dispozitie de Institutul National de Statistica, apoi am comparat activitatea institutiei dumneavoastra de supraveghere si control cu activitatea institutiilor similare din Marea Britanie, Germania, Franta.

De ce tot acest efort, o sa ma intrebati? Ce mi-a venit? Pur si simplu am avut senzatia ca, prin povestea asta cu „salariile ASF”, sunt confruntat cu o adevarata situatie-limita a vietii pe care, ca romani, o traim in clipa de fata impreuna. Nu e oare un „prea mult” la mijloc si un „asa nu se poate”? Nu s-a ajuns oare prea departe, intr-un punct, cum sa spun?, al dispretului suprem? Nu sunt neaparat convins ca scrisoarea mea catre dumneavoastra va duce la ceva, dar am simtit ca a tacea si a nu incerca sa intelegi te face in cele din urma partas la ceva cumplit.

Asadar, dinauntrul acestei intense stari de tulburare m-am hotarat sa va pun cateva intrebari si sa fac, in cele din urma, unele consideratii metafizice legate de natura umana, de lacomie si de tara noastra.

Intrucat scrisoarea mea este deschisa, voi incepe prin a recapitula, pentru edificarea celor ce ne citesc, cateva dintre datele privitoare la rostul si functionarea institutiei al carei vicepresedinte sunteti. Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) s-a nascut in urma unei ordonante de guvern din aprilie 2013, prin comasarea a trei comisii de supraveghere a pietei financiare din Romania si anume: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) si Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Ele au functionat separat de prin 2005, daca nu ma insel, iar de aproape un an, iata, au fost puse sub o sigla unificatoare, pentru a forma „un cadru integrat de functionare si supraveghere a pietelor,” dupa cum precizeaza site-ul ASF. Este ca si cum am pune politia, jandarmeria si pompierii sub aceeasi umbrela, lucru, de ce nu?, perfect acceptabil.

Acum, care este rostul acestei „politii financiare”, de care dispun toate tarile civilizate din lume? Unul cat se poate de nobil: ea e menita sa ne apere de abuzurile si malpraxisul participantilor la pietele financiare romanesti insirati mai sus, adica: firmele de asigurari, fondurile private de pensii, fondurile de investitii etc.

Pentru ca toti trebuie, intr-o forma sau alta, sa ne asiguram, ma voi referi in continuare cu precadere, pentru exemplificari, la CSA. Cum functioneaza acest organism? De unde, de pilda, isi obtine CSA veniturile? Dintr-o „taxa de functionare” aplicata firmelor de asigurari si brokerilor „in cuantum de 0,3% din primele brute incasate de asiguratori”. Deci, daca Allianz Tiriac imi vinde mie, Gabriel Liiceanu, o polita de asigurare de 10,000 lei, atunci CSA primeste 30 de lei de la firma Allianz. Suma pe care, in fapt, tot eu, cel asigurat, o platesc. Si-atunci – iata o prima intrebare – cat de corect este sa spunem, dupa cum rezulta din raspunsul oficial al ASF, ca salariile dumneavoastra vin din „venituri proprii”, cand de fapt ele nu sunt bani „castigati”, ci „extrasi” prin puterea legii de la participantii la piata de capital si, in fond, de la consumatori?

Acum sa vedem cate firme exista in Romania in piata de asigurari si cate dintre ele au fost „controlate si supravegheate” de CSA in 2012? Altfel spus, cat de mare este obiectul activitatii dumneavoastra si cat aveti de trudit in marginea lui? Din cele aproximativ 650 de firme si brokeri din piata de asigurari, in anul 2012, raportul public de activitate al CSA arata ca „CSA a finalizat zece actiuni de control la societatile de asigurare si/sau reasigurare, dintre care doua au reprezentat actiuni de control periodic si opt, actiuni de control inopinat.

In cursul anului 2012, au fost finalizate 54 actiuni de control la brokerii de asigurare, din care 17 actiuni de control periodic si 37 actiuni de control inopinat”. Asadar, conform datelor CSA, controalele efectuate au vizat doar 10% din cei 650 de participanti la piata de asigurari.

Mai departe. Sa trecem acum la veniturile celor din ASF, la salarii, la prime de vacanta si de sfarsit de an, asadar la remuneratiile care reflecta competentele si volumul de munca depus de agajatii celor trei entitati. M-am uitat la cele trei rapoarte anuale ale acestora pe anul 2012, cele mai recente. Sunt foarte detaliate, cu cate 160-220 pagini fiecare. Din pacate, CSA (cea mai mare dintre entitati dupa venituri) da cele mai putine date despre situatia financiara proprie.

In schimb, putem afla ca veniturile ASF (suma celor trei entitati) au fost de 26.5 milioane euro in 2012 (rezultate din acele taxe de functionare), iar cheltuielile au fost de 31.2 milioane euro. De remarcat ca fiecare entitate a avut undeficit de buget care, agregat, este de 4.7 milioane euro. E firesc sa-ti pui intrebarea cum oare va puteti permite sa dati prime si salarii atat de mari, cata vreme veniturile nu acopera aceste cheltuieli? Cum, cu un asemenea deficit?

Nu am gasit o cifra oficiala a numarului de angajati ai ASF. Am gasit doar ca CSSPP (Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private), de la 25 de angajati in anul 2005, cand a fost fondata, a ajuns la 91 de angajati in 2012, cu 14.55 milioane RON venituri. Chiar daca nu stim cati angajati au CSA si CNMV (pentru a afla asta, se pare ca trebuie o solicitare scrisa), putem face un calcul deductiv cu privire la acest numar in cele trei entitati, daca presupunem in mod neutru ca ponderea venituri/angajati la toate entitatile se mentine. Din acest simplu calcul rezulta cifra de 728 de angajati pe toata structura ASF.

Dar care este salariul mediu ce rezulta de aici? Dat fiind ca la cele trei entitati ponderea salariilor in venituri este de 92% si cunoscand cheltuiala fiecarei entitati pe salarii(2), rezulta ca 92% din 26.5 milioane euro este 24.4 milioane euro. Iar daca e vorba de 728 de angajati, salariul mediu pe care-l obtinem este de 2788 de euro pe luna, adica de 12,320 de lei, distribuiti in forma de piramida, atingand la varf (membrii Consiliului) salarii intre 12 si 14 mii de euro lunar, plus acele „prime de vacanta”, care va permit incheierea glorioasa a anului (noiembrie-decembrie) cu cate 70,000 de euro.

Cum arata aceste salarii comparate cu celelalte salarii din economia romaneasca? Daca ne uitam la cifrele de la Institutul National de Statistica pentru anul 2012, rezulta ca salariile lunare ASF sunt de 5.8 ori mai mari decat media nationala, de aproape 7 ori mai mari decat la educatie si sanatate si, culmea, de 2.4 ori mai mari decat in insasi industria financiara, pe care cei de la ASF o invoca drept etalon de salarizare.

Cele 24.4 milioane euro, care reprezinta masa salariala a ASF pentru 728 de angajati, ar putea sustine 5000 angajati din „Sanatate si Asistenta Sociala”, la salariul mediu de 1800 lei din acest segment de activitate. Oare se poate spune ca sapte sute si ceva de angajati de la ASF, care monitorizeaza o piata de capital „primitiva”, sunt echivalentul a aproape cinci mii de lucratori in domeniul sanatatii? Nu vi se pare inspaimantator?

Si nu vi se pare inspaimantator ca salariul unui chirurg de la Spitalul Fundeni (de 600 de euro) este de 20 de ori mai mic decat salariul dumneavoastra (de 12,000 de euro, fara prime de vacanta si alte prime)? Aceasta diferenta presupune ca activitatea dumneavoastra ca membru in Consiliul ASF este cu mult mai importanta pentru romani decat aceea a unui medic care salveaza o viata sau o prelungeste cu douazeci de ani.

Sa vedem, in sfarsit, cum arata pietele financiare din Romania in raport cu celelalte piete europene, ca sa putem aprecia cat de mare este volumul dumneavoastra de munca si daca el se reflecta corect in veniturile dumneavoastra.

In conferinta Crearea unei piete de capital internationale in Romania, pe care ati sustinut-o pe 12 februarie a.c. la BNR (vezi site-ul www.asfromania.ro), ati aratat ca „piata de capital de la noi este primitiva” si ca „exista slabiciuni de reglementare si supraveghere.” Ati indicat de asemenea si care este valoarea intregii burse raportata la PIB si ati aratat ca Romania, cu un procent de 9.2% in anul 2012, se afla pe ultimul loc in Europa de est, chiar mai mic decat in Bulgaria. 

Dar cum arata volumul activitatii dumneavoastra raportat la cel al institutiilor analoage din Anglia, Franta sau Germania?

Sa incepem cu Anglia. In Anglia, o tara cu un sector financiar de top si cu cea mai bogata istorie financiara (din Londra au fost finantate razboaie, guverne etc.), omologul ASF, adica Financial Services Authority (FSA) avea aproximativ 3500 de angajati in anul 2012. Acestia monitorizau 29,000 de firmeparticipante la piata de capital. La dumneavoastra in ASF, cu cei 728 de angajati, numarul institutiilor financiare supravegheate si reglementate se ridica la aproximativ 740. Pe baza raportului de activitate 2011/2012, Financial Services Authority declara ca totalul cheltuielilor cu salariile este de 314 milioane lire sterline, adica 377 milioane euro.

Impartind aceasta suma la 29,000 firme supravegheate, rezulta un cost anual de monitorizare pe firma de aproximativ 13,000 euro. In Romania, costurile salariale ASF sunt de 24.4 milioane euro, adica doar 6% din cele ale FSA. Insa aceste costuri salariale impartite la doar cele 740 de firme supravegheate duc la un cost de 33,000 euro pe monitorizare, adica de 2.5 ori mai scump ca in Anglia. Cu alte cuvinte, in Romania un salariat ASF, ca sa isi faca treaba, este platit, raportat la dimensiunile industriei financiare locale, de 2.5 ori mai mult decat unul de la FSA.

Comparativ cu Franta, situatia din Romania arata inca mai rusinos. In Franta, echivalentul ASF este Autorité des Marchés Financières (AMF). In anul 2012, AMF a avut 447 de angajati si cheltuieli totale de 82.9 milioane de euro. Pe baza raportului anual 2012 al AMF, rezulta ca „les rémunérations du personnel s’élèvent à 31.20 millions d’euros.” Iata deci ca, cu cheltuieli salariale de 24.4 milioane de euro, ASF nu este departe de AMF, insa distanta intre piata de capital din Romania si cea din Franta este, evident, astronomica. De retinut ca numarul de entitati supuse controalelor AMF a fost de 12,957 in anul 2012, deci in medie un angajat AMF a controlat 27 de entitati participante la piata. Iata o entitate supraveghetoare cu adevarat eficienta!

In Germania, autoritatea financiara este BaFin (Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht). In 2012, avea 2336 de angajati si cheltuieli salariale de 112.3 milioane euro. Conform raportului anual 2012, angajatii BaFin au studii superioare in avocatura, economie, matematica, statistica si IT. (Cum oare arata pregatirea acestor oameni, comparata cu cea a salariatilor ASF, angajati dupa criteriul fiu/fiica, sot/sotie, prieten/prietena, coleg de partid etc?) Salariul mediu pe angajat BaFin este de 4006 euro. Obiectul activitatii BaFin consta din 9300 de institutii financiare. Cum costurile salariale BaFin sunt de 112.3 milioane euro, rezulta ca supravegherea unei institutii participante la piata de capital este de 12,070 euro, deci cu mult mai mic decat in Romania (33,000 euro).

Asa aratand lucrurile dupa o privire comparativa, rezulta ca ne aflam in situatia in care primarul din Ciorogarla, sa zicem, este platit mai bine decat primarul Londrei, in care un fotbalist de la FC Vaslui este platit mai bine decat unul de la Real Madrid s.a.m.d. Cum va explicati, domnule Daianu, ca intr-o tara saraca precum Romania, cu „o piata de capital primitiva” (folosesc propriile dumneavoastra cuvinte), ASF foloseste peste 700 de angajati cu salarii care depasesc pe cele ale colegilor lor de la cele mai importante institutii de politie financiara din Europa?

Cum se face ca tara clasata ultima dupa criteriul valorii bursei raportata la PIB ofera cele mai scumpe servicii de supraveghere din Europa si cele mai mari salarii? Si asta cu cei mai incompetenti salariati (vezi comparatia cu BaFin-ul din Germania)?

Cum se face ca ASF are cel putin la fel de multi angajati precum Autorité des Marchés Financières, cu un buget de cheltuieli salariale similar, cand numarul de entitati financiare este cu mult mai mic in Romania, nivelul serviciilor financiare vadit inferior, iar PIB-urile tarilor nu sunt de comparat (Romania reprezentand cam 15% fata de Franta)? Cum se explica faptul ca supravegherea unei entitati financiare participanta la piata de capital in Romania costa de aproape trei ori mai mult decat in Anglia si Germania?

De ce cele trei entitati care au format ASF in 2013 au inregistrat un deficit bugetar de aproape 5 milioane de euro? De ce oare veniturile ASF din taxa de functionare, si asa prea ridicate fata de imaturitatea pietelor de capital din Romania, nu au fost suficiente pentru a acoperi cheltuielile ASF? De ce, cand salariile ASF sunt de 2.4 ori mai mari decat in insasi industria financiara, declarati peste tot ca ele sunt aliniate la aceasta industrie?

As putea glosa la nesfarsit pe caracterul total imoral al comportamentului institutiei care plateste, pentru o activitate plina de „slabiciuni de reglementare si supraveghere” (cuvintele dumneavoastra), oameni necalificati anume, cu salarii care sar din grila de profil de pe intreaga planeta. N-am sa va intreb cum va simtiti cand dumneavoastra va apar lunar in cont sume de 20 de ori mai mari decat ale medicilor care salveaza vieti si de 30 de ori mai mari decat salariul mediu din Romania.

Am sa va gasesc chiar o scuza, spunand ca nu faceti, toti cei de-acolo, decat sa va aliniati naturii umane muscate de fiara lacomiei. Nu sunteti unici pe lume. Fiara lacomiei, care se ascunde in viscerele fiintei umane torturand-o in cele mai hidoase chipuri, e veche de cand lumea. Ea nu poate fi domesticita cu vorbe frumoase, cu precepte de morala sau religie, cu aluzii la nerusinare si cu trimiteri la cantitatea de suferinta existenta pe lume. Fiara lacomiei se trezeste in mai toti oamenii care vin in contact cu locurile unde apar banii.

Asadar, nu sunteti singurii pe lume locuiti de fiara lacomiei, care, alaturi de cea a invidiei si a urii, face din om cea mai cumplita creatura. Dar sunteti, cu cazul Romaniei, singurii pentru care (ordonantele de guvern v-au dat doar drepturi!) nu s-au creat mecanisme de supraveghere pentru a tine fiara lacomiei in lesa. Cine-i controleaza si supravegheaza pe cei care au pe mana controlul si supravegherea unei piete de 15 miliarde de euro? In Romania, fiara lacomiei traieste in libertate si sfasie tot ce-i iese in cale. Are colti si ghiare de otel.

Si dumneavoastra si seful dumneavoastra de la ASF, cel cu 72,000 de euro pe finalul lui 2013, sunteti (sau ati fost) inscrisi, daca nu ma insel la liberali. Cunoasteti cumva urmatorul amanunt din biografia parintelui liberalilor romani, Ion C. Bratianu? Iata-l: „Omul acela nu avea alt scop in viata decat a-si servi tara. [...] Cand, exilat, lucra la Unirea Principatelor si abolirea protectoratului rusesc, isi vindea mosiile si rupea logodna cu o femeie aleasa din iubire; cand hotari aducerea dinastiei straine, isi parasi sotia in momentul nasterii, cu un copil bolnav, pe moarte, si mai vandu o mosie”.

Dupa o suta cincizeci de ani lucrurile au ajuns in punctul opus. „A-si servi tara”? Vorbe-n vant! A lua din ea cat poti! Nu mai avem nimic sa-i dam. Istoria ultimelor decenii ne-a schimonosit sufleteste. Dar cata vreme va mai fi de luat? Va imaginez, impreuna cu colegii dumneavoastra de la ASF, privind la tarisoara noastra. Vad de-asupra capetelor dumneavoastra, in norisorul acela care in benzile desenate ne arata ce are personajul pe creier, o enorma vaca care de-abia se mai tine pe picioare. O vaca tot mai slaba, dar care, cat inca mai sufla, trebuie in continuare mulsa.

Citeste si:
Cum motiveaza Rusanu salariile uriase de la ASF: "In 2012 erau si mai mari"

Basescu cere Parlamentului revocarea imediata a intregii conduceri ASF: „Este o cloaca”
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Mihail Pricop a spus:
20/02/2014 13:41
Sunt curios cu cata nesimtire si nepasare va fi tratata aceasta scrisoare deschisa; de catre cei vizati dar si de catre cei care i-au pus acolo ...
 
Ursa Petru a spus:
20/02/2014 14:21
Buna ziua
problema e una tipic romaneasca, articolul e scris foarte bie, putini romani sunt interesati de aceste lucruri. Oamenii de la nivel inalt trebuie platiti bine- nu constest, dar judecand in termeni de eficienta salariile de la ASF sunt nejustificate pentru ca nu e vorba de angajati de la companii de top si nici deoameni de stiinta ce lucreaza la programe spatiale (unde lucreaza oameni foarte inteligenti) ci e doar un abuz de putere dus la limita extrema a nepasarii fata de cetatean in general.
 
Narciz Bejinariu a spus:
20/02/2014 20:37
Sincer, EU cred ca AICI sunt intrunite conditiile pentru cateva infractiuni de serviciu, cu prejudiciu imens in dauna avutului public.
Ar trebuii ca DNA sa se autosesizeze.
 
Doru Radal a spus:
21/02/2014 09:35
Ne tot lamentam ca prostii , in loc sa cerem ferm pe toate canalele sa se oblige prin lege ca niciun salariu platit de stat sa nu poata fi mai mare de 7 salarii minime pe economie. Pe vremea lui Ceasusescu era coeficientul fixat pe economie la 6 (insusi Ceasusescu sa supus legii) si la fiecare intreprindere era coeficientul 3 , astfel ca niciun director nu putea avea salar mai mare decat de 3 ori fata de cel mai mic salar din intreprinderea lui.
Dintre toti conducatorii actuali ai acestei tari, oare nu se ridica niciunul la nivelul "cizmarului" ? Trebuie oare ca presa sa descopere in continuare "alte salarii nesimtite" , cand le putem taia pe toate printr-o lege dreapta ?
 
KeyJobs - Job-uri premium
Vineri, 30 Iulie 2021, 01:02
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter