15% dintre membrii Generației Z lucrează în domenii care nu li se potrivesc. Sistemul de educație din România nu îi pregătește pe tineri pentru viitor. Care sunt soluțiile

15% dintre tinerii din România lucrează în domenii nepotrivite. În plus, incertitudinea în carieră a membrilor Generației Z începe devreme, peste 40% dintre elevii de 15 ani neavând un plan de carieră. Mai îngrijorător este faptul că la finalul studiilor superioare, unul din patru absolvenți ajunge să lucreze la un job pentru care este supracalificat, notează Adevărul.

Citește și: Companiile concediază lucrătorii din Generația Z la scurt timp după angajare. Datele unui nou raport

15% dintre tineri lucrează în domenii nepotrivite. Ce arată datele

Tinerii din România se simt urmăriți de incertitudine. Datele arată că mai mult de 40% din elevii cu vârste de 15 ani nu au un plan în ceea ce privește cariera, iar atunci când finalizează studiile universitare, unul din patru absolvenți ajunge să muncească într-un domeniu pentru care este supracalificat.

În România, rata șomajului în rândul tinerilor este de 17,3%. Cifra este peste media europeană de 14%, criza de orientare profesională indicând un decalaj tot mai mare între educație și cerințele reale de pe piața muncii.

În alte țări din Europa, rata de supracalificare este sub media Uniunii Europene. Spre exemplu, în Germania și în Țările de Jos, rata de supracalificare este cuprinsă între 10% – 12%. Însă, România se confruntă cu o rată semnificativ mai mare, subliniind astfel lipsa de conectare a sistemului de educație cu piața muncii. Fenomenul se amplifică din cauza faptului că țara noastră se confruntă cu cea mai mare rată de tineri care nu sunt angajați și nici implicați în educație sau formare. Asta, în cazul celor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.

În România, sistemele de educație par depășite de realitate și n ureușesc să pregătească tinerii pentru piața muncii și pentru succesul profesional. Neoversity, o nouă platformă educațională, vine cu o nouă soluție: un model educațional personalizat, adaptat fiecărui student. Acesta se bazează pe mentorat unu-la-unu și pe ghidare practică, fiind aliniat la cerințele angajatorilor. Tinu Bosinceanu, fondatorul acestui proiect, spune că modelul trebuie introdus în România pentru a-i ajuta pe tineri să aibă competențele necesare.

„Ne inspirăm din modelele de succes ale țărilor nordice, unde sistemele duale de educație și colaborările cu companiile contribuie la scăderea ratei de supracalificare. Ne dorim să aducem acest model colaborativ în România prin dezvoltarea de programe care pregătesc tinerii și angajații cu competențele necesare pentru a răspunde cerințelor reale ale pieței. Prin parteneriate strategice, identificăm oportunități de internshipuri și locuri de muncă relevante, asigurându-ne că participanții noștri intră pe piața muncii echipați pentru succes într-un mediu profesional dinamic și mereu în schimbare,” a explicat acesta.

55% tineri simt nevoia de consiliere profesională

Nu doar neadaptarea materiilor și a programei îi face pe tineri să simtă presiune și să se simtă incapabili profesional, ci și lipsa consilierii profesionale din școli. 55% dintre membrii Generației Z susțin că i-ar fi ajutat o orientare mai bună pentru carieră. În lipsa acesteia, mulți dintre ei își finalizează studiile fără a avea o direcție clară, în mai multe domenii precum științe sociale, umaniste, artă, dar și STEM, o sferă mai stabilă. Decalajul dintre educație și cerințele de pe piața muncii îi fac pe tineri să accepte job-uri în domenii care nu le valorifică pe deplin competențele, iar printre cele mai des întâlnite le regăsim pe cele de retail, ospitalitate și administrație.

„Este un dezechilibru clar între educație și cerințele pieței muncii. Pentru Generația Z și, în curând, și pentru Alpha, acest decalaj este un obstacol serios în realizarea potențialului lor. Iar la nivel național, este o problemă ce afectează creșterea economică,” a mai spus Tinu Bosinceanu.

Citește și: STUDIU Revolut despre obiceiurile de economisire ale generațiilor: Generația Z economisește pentru vacanțe, Milenialii – pentru siguranța zilei de mâine, Seniorii – pentru nepoți