Adrian Câciu: Cererea de plată numărul 3 din PNRR nu este blocată. Câți bani ar trebui să primească România

Ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat că cererea de plată numărul 3 din PNRR nu se află în impas, subliniind că autoritățile române sunt angajate într-un dialog continuu cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a asigura îndeplinirea jaloanelor și obiectivelor stabilite, transmite News.ro.

„Cererea de plată 3 nu este blocată. Suntem în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene, aşa cum am fost la fiecare cerere de plată şi cum e parcursul firesc al aprobării îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor din PNRR. Fiecare minister coordonator de reformă are dialog cu CE, actualizări de informaţii şi stadiul jaloanelor. Ne aşteptăm la finalizarea cu succes a procesului şi intrarea banilor în bugetul ţării”, a transmis, miercuri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

Surse guvernamentale au indicat că Comisia Europeană a blocat cererea de plată numărul 3 din PNRR, expediată de guvern în data de 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro. Principalii factori de îngrijorare par a fi legați de reforma companiilor de stat, pragul de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi, numirile la conducerea companiilor din sectorul energetic, precum și schimbările la nivelul conducerii AMEPIP, entitatea principală responsabilă cu monitorizarea firmelor de stat.

Te-ar putea interesa și: Cum stă România după 2 ani de PNRR. Țara noastră a îndeplinit 21 din cele 507 de jaloane stabilite cu Comisia Europeană

Cererea de plată nr. 3 din PNRR, trimisă la final de 2023

În data de 15 decembrie 2023, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a trimis către Comisia Europeană cea de-a treia cerere de plată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), asigurând astfel o finanțare netă de aproximativ 2,7 miliarde de euro pentru România.

Conform planului ajustat, a treia cerere de plată din PNRR  însumează un total de 2.669.705.062 EUR, din care 1.858.678.580 EUR sunt sub formă de granturi și 811.026.482 EUR sub formă de împrumuturi. Această sumă acoperă un număr total de 74 de ținte/jaloane stabilite pentru trimestrul III și trimestrul IV al anului 2022.

Printre cele mai relevante reforme şi investiţii cu impact socio-economic aferente celei de-a treia cereri de plată, se numără:

• Adoptarea Strategiei forestiere naţionale 2020-2030 (Jalonul 22)
• Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea şi reînnoirea infrastructurii feroviare (Jalonul 72)
• Intrarea în vigoare a Legii privind apărarea şi securitatea cibernetică a României (Jalonul 151)
• Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale (Jalonul 215)
• 450.000 case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (Jalonul 221)
• Intrarea în vigoare a legii „Licenţei industriale unice” (Jalonul 243)
• Semnarea de contracte pentru reînnoirea parcurilor de vehicule de transport public (achiziţionarea de vehicule nepoluante) (Jalon 294)
• Intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ şi de instituire a unor consorţii administrative în unităţile administrativ-teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcţionale (Jalon 310)
• Intrarea în vigoare a legii de aprobare a normelor de aplicare a VMI (Jalon 384)
• Modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală (Jalon 424)
• Intrarea în vigoare a legislaţiei privind dialogul social, care să prevadă un dialog social şi negocieri colective semnificative şi oportune, în conformitate cu recomandările OIM (Jalon 449)
• Lansarea unei proceduri de ofertare pentru echiparea sălilor de clasă cu mobilier (Jalon 489).

Citește și: România, gata să trimită la Bruxelles cererea de plată cu numărul 4 din PNRR, de aproape 2,7 miliarde euro