Cum stă România după 2 ani de PNRR. Țara noastră a îndeplinit 21 din cele 507 de jaloane stabilite cu Comisia Europeană

Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), cunoscut mai mult ca PNRR, implementat de Uniunea Europeană pentru a stimula creșterea după pandemie, a ajuns la jumătatea perioadei în care ar trebui să fie activ. Evaluând rezultatele până în acest moment și progresul la nivelul statelor membre în implementare, se observă o diversitate de performanțe. Fondurile au fost distribuite sub formă de granturi, fără obligația de rambursare, în valoare de 356,7 miliarde de euro și împrumuturi, cu obligația de rambursare, de 291 de miliarde de euro, acoperind astfel întregul spectru al celor 27 de state membre ale UE, transmite Economedia.

În ceea ce privește implementarea, unele state membre au avansat rapid în utilizarea fondurilor și în aplicarea planurilor lor de redresare și reformă, în timp ce altele întâmpină dificultăți și întârzieri în procesul de absorție a fondurilor și implementare a proiectelor. România se încadrează în peisajul general, având atât progrese notabile, cât și aspecte care necesită o mai mare atenție și accelerare. Guvernul român a făcut pași importanți în direcția utilizării fondurilor PNRR pentru a susține recuperarea economică și pentru a promova reformele structurale necesare, însă există încă provocări în ceea ce privește capacitatea administrativă și implementarea eficientă a proiectelor.

Te-ar putea interesa și: România, gata să trimită la Bruxelles cererea de plată cu numărul 4 din PNRR, de aproape 2,7 miliarde euro

Câți bani a obținut România din PNRR?

Până în prezent, prin PNRR, s-au alocat fonduri în valoare de 225 de miliarde de euro pentru a sprijini economiile europene. Comisia Europeană a primit 54 de cereri de plată din partea a 24 de state membre. Până la data de 1 februarie 2024, au fost atinse peste 1.150 de obiective importante. La sfârșitul anului precedent, s-a înregistrat o încetinire în implementare, ca urmare a negocierii capitolului RePowerEU, menit să ajute economiile europene în urma crizei energetice provocate de conflictul din Ucraina și războiul Rusiei.

România se numără printre cele cinci țări care au depus cererea de plată numărul 3, iar aceasta este încă în proces de evaluare. Se estimează că țara noastră ar putea primi suma de 2,7 miliarde de euro alocată în această cerere de plată în luna martie. Cu toate acestea, România înregistrează un ușor întârziere, având în vedere că statele membre au posibilitatea să transmită două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe an. Totuși, în anul precedent, România a trimis doar cererea de plată numărul 3. În ceea ce privește cererea de plată numărul patru, aceasta urmează să fie depusă în trimestrul III al acestui an.

Până în prezent, România a atins 21 din cele 507 de jaloane stabilite, ceea ce reprezintă 4,1% din totalul lor. În ceea ce privește obiectivele care trebuiau îndeplinite până în trimestrul I al anului 2023, România a atins 13% din ele.

Potrivit Comisiei Europene, procentajul total al obiectivelor din PNRR planificate pentru perioada 2020-2022 este de 32%. În comparație cu procentajul de obiective atinse, care este de 11,3%, progresul actual al României în îndeplinirea obiectivelor este în întârziere față de calendarul indicativ stabilit în programele naționale de referință.

Citește și: Se înființează noi posturi la Guvern prin PNRR. Ce români vor putea beneficia de serviciile de la stat