„Sindromul clădirii bolnave”, provocat de aerul condiționat, se referă la un set de simptome care apar după perioade lungi petrecute în spații climatizate. Manifestările sale includ dureri de cap, amețeli, congestie nazală, tuse persistentă, iritații ale pielii, oboseală și dificultăți de concentrare. Acestea se ameliorează odată ce persoana părăsește clădirea, conform Science Alert.
În Europa, aerul condiționat este prezent în aproximativ una din cinci gospodării, iar studiile arată că utilizarea constantă a acestuia poate fi asociată cu probleme respiratorii.
Citește și : Se pot acorda tichete de masă angajaților care lucrează remote?
Cercetări realizate în India, pe un eșantion de 400 de persoane, arată că angajații din birouri climatizate prezentau mai frecvent simptome specifice „sindromului clădirii bolnave”, aveau o funcție pulmonară mai slabă și lipseau mai des de la serviciu.
Sindromul apare din cauza faptului că aerul condiționat reduce umiditatea aerului, uscând mucoasele nazale și gâtul și diminuând protecția naturală împotriva bacteriilor și ciupercilor. Printre cauzele și riscurile asociate se numără:
Defecțiuni tehnice – unitățile defecte pot elibera alergeni, chimicale toxice și microorganisme.
Contaminare bacteriană – bacterii precum Legionella pneumophila pot provoca infecții pulmonare grave, inclusiv boala legionarului.
Citește și : Auchan România deschide al 2-lea magazin ATAC în Capitală. Sunt disponibile 60 de locuri de muncă
Infecții fungice – ciuperci precum Aspergillus sau Cladosporium pot prolifera în sistemele umede de ventilație.
Transmitere virală – anumite virusuri, precum norovirusul, pot circula prin aer recirculat, deși un sistem bine întreținut poate limita răspândirea altor agenți patogeni, inclusiv SARS-CoV-2.
Pentru a reduce riscul apariției sindromului clădirii bolnave, specialiștii recomandă:
schimbarea periodică a filtrelor;
curățarea și igienizarea unităților conform instrucțiunilor;
asigurarea unei ventilații corespunzătoare;
menținerea umidității la un nivel optim.