Veşti proaste pentru angajaţii de la stat! Vor pierde un beneficiu important. Măsura se aplică începând cu 11 noiembrie

Angajaţii de la stat care lucrează de acasă urmează să-şi piardă sporul de condiții grele. Potrivit legii, funcționarii publici vor putea să muncească în continuare în regim de telemuncă sau prin muncă la domiciliu dacă îndeplinesc o serie de condiții și dacă au aprobarea superiorului ierarhic, se arată în legea care urmează să intre în vigoare din 11 noiembrie.

Concret, începând cu această dată, pentru zilele lucrate în telemuncă, bugetarii vor primi toate drepturile recunoscute de lege, mai puțin sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase. Legea introduce, totodată, posibilitatea ca anumiți funcționari publici să poată munci de acasă maximum de 5 zile pe lună.

Ce bugetari vor avea dreptul să muncească 5 zile pe lună de acasă

În această categorie intră bugetarii care au copii de până în 11 ani, cei care îngrijesc o rudă cu care împart aceeaşi locuinţă, salariaţii care, 

din cauza stării de sănătate dovedite prin adeverință medicală, nu se pot deplasa la sediul firmei la care-şi desfăşoară activitatea şi salariaţii care desfășoară activități din cele stabilite de şeful autorității ca putând fi realizate în regim de telemuncă.

Citeste si Adio lucru de acasă! 65% dintre angajații Goldman Sachs lucrează acum la birou! Corporațiile americane vor să-și aducă oamenii înapoi la sedii

Pentru a putea lucra de acasă, bugetarii trebuie ca, din noiembrie, să depună o cerere cu care conducătorii instituțiilor trebuie să fie de acord. De menţionat că munca de acasă va trebui să se facă cu acordul ambelor părți. Nici funcționarul nu poate obliga superiorul ierarhic să îi accepte cererea și nici acesta nu ar putea obliga un angajat să muncească de acasă.

Ce condiţii trebuie să îndeplinească angajaţii la stat care vor să muncească de acasă

Bugetarii cărora li se aprobă cererile pentru lucru de acasă trebuie să dispună de toate mijloacele necesare îndeplinirii atribuțiilor, conform fișei postului, potrivit avocatnet.ro.

Printre acestea se regăsesc telefon, laptop sau desktop, acces la internet, semnătură electronică, acces securizat la distanță la sistemele IT, precum și la resursele documentare ale instituției folosite la nivelul compartimentului respectiv.

Citeste si Domeniul în care angajaţii sunt plătiţi cu cele mai mari salarii din România. Veniturile pot ajunge până la 40.000 lei pe lună

Ce trebuie să ştii despre perioada de preaviz în cazul demisiei

În cazul în care decizi să demisionezi de la locul de muncă actual, ar fi bine să ai următoarele informaţii extrase din Codul Muncii:

Potrivit articolului 81 din Codul Muncii, termenul de preaviz este convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, este cel prevăzut în contractele colective de muncă. Termenul de preaviz nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.

În perioada aceasta, angajatul este obligat să își respecte în continuare orele de muncă. În situaţia în care angajatorul refuză să semneze demisia, acesta este pasibil de o amendă cuprinsă între 1.500 și 3.000 de lei. După depunerea demisiei de către angajat, angajatorul trebuie să înregistreze demisia în registrul de intrări și ieșiri al companiei în ziua în care a fost primită. Dacă angajatorul nu înregistrează demisia în Revisal, riscă o amendă de până la 8.000 de lei.

În ceea ce priveşte perioada de probă sau concedierea, angajatul nu trebuie să stea în preaviz, potrivit articolelor 31 – 33 din Codul Muncii. De asemenea, în perioada de probă, angajații nu sunt obligații să-și motiveze decizia în momentul în care își dau demisia. Se consideră că este și o perioadă de acomodare.