Atac al Rusiei sau apărare a Ucrainei? Generalul (r) Virgil Bălăceanu „NU începi o operație care înseamnă lovirea unui stat membru NATO lovind un obiectiv care reprezintă o fermă, provocând daune unui tractor”

NATO se reunește de urgență, la nivel de ambasadori, după ce Polonia a invocat articolul 4 al tratatului Alianței. Au loc astăzi mai multe discuții după ce doi polonezi au murit, la o fermă aflată la 10 kilometri de granița cu Ucraina, unde a căzut o rachetă de fabricație rusească. Moscova neagă vehement că ar fi lansat acel proiectil și susține că ar fi vorba despre o provocare, pusă la cale de Kiev, pentru a atrage NATO în război. De partea cealaltă însă, acuzele continuă. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba a declarat că ideea că țara sa ar fi lansat racheta care a căzut în Polonia este o teorie a conspirației care face parte din propaganda rusească. O ipoteză clară legată de aceste evenimente a fost prezentată de generalul (r) Virgil  Bălăceanu, fostul comandant al MND-SE.

Eroare de coordonare, apărare, sau atac intenționat?

Racheta care a lovit Polonia ar fi putut fi trasă de Ucraina pentru a opri o rachetă rusească. Președintele american a susținut o ședință de urgență, s-a întâlnit cu liderii G7, iar la final, Biden a sugerat că este foarte puțin probabil ca acele rachete care au căzut pe teritoriul Poloniei să fi fost trase de forțele Federației Ruse, cel mai probabil erau rachete trase de apărarea antiaeriană a Ucrainei care încerca să se apere de cele peste 100 de rachete de croazieră trase de Rusia cu scopul de a distruge sursele de energie ale ucrainenilor.

Joe Biden, şi liderii G7 și NATO au organizat o reuniune neprogramată anterior în Bali pentru a discuta despre explozia din Polonia, care a provocat moartea a două persoane. La finalul discuției, Biden a precizat că liderii au convenit să sprijine ancheta Poloniei. La reuniune au participat Biden, cancelarul german Olaf Scholz, premierul canadian Justin Trudeau, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, premierul japonez Kishida Fumio, premierul britanic Rishi Sunak, premierul spaniol Pedro Sanchez, premierul olandez Mark Rutte, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European Charles Michel.

Biden a spus că i-a informat pe lideri despre discuția sa anterioară cu președintele polonez Andrzej Duda și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Am convenit să sprijinim investigaţia Poloniei privind explozia din zona rurală de lângă graniţa cu Ucraina. Şi mă voi asigura că vom afla exact ce s-a întâmplat. Apoi vom stabili în mod colectiv următorul pas pe măsură ce vom investiga şi vom continua. A existat o unanimitate totală în rândul celor prezenţi la masă”, a declarat Biden.

De partea cealaltă, din cauza celor întâmplate, Polonia a cerut aplicarea articolului 4 NATO. Surse din anchetă susțin că s-ar dori și aplicarea articolului 5, însă este mult până la momentul în care s-ar ajunge la o astfel de escaladare.

„NU avem lucrurile prea clare. investigațiile sunt in desfășurare. Majoritatea au fost de tip KH 101, KF 155, alte informații spun de pe platforme că inclusiv de pe platforme din Marea Neagră și Marea Azov. Nu există cea mai bună certitudine deși se comentează că acestea ar fi dintr-o rachetă rusească. Biden spune că tragerea nu ar fi avut loc de pe teritoriul rușilor. Nu este vorba de rachete, ci despre fragmente de rachete”, a mai transmis, la România TV, generalul (r) Virgil  Bălăceanu, fostul comandant al MND-SE.

Ai mai putea citi și: Klaus Iohannis, mesaj oficial după ce două rachete rusești au lovit Polonia

Localitatea poloneză Przewodow este situată la 50 de kilometri nord de orașul ucrainean Liov, la circa 10 kilometri de granița dintre Polonia și Ucraina. Locul în care au căzut elemente importante din rachete a fost afectat destul de  mult, pagubele materiale fiind însemnate pentru proprietarii terenului. Din păcate însă, pe lângă pagubele materiale se raportează și două victime colaterale. Tot în acest context, generalul (r) Virgil Bălăceanu a mai explicat că nu este vorba despre un atac, ci despre o eroare de coordonare sau despre o formă de apărare lansată de ucraineni.

„Partea regretabilă este că este vorba despre două victime colaterale. Au murit doi oameni. Datele problemei ne-ar pune că nu este o lovitură în momentul în care se urmărește folosirea unei arme gen rachetă de croazieră, nu se țintește o fermă. O analiză preliminară este legată de faptul că fie avem fragmente de rachetă, chiar o rachetă distrusă de sistemul de apărare antiaerian, poate fi și o rachetă care a primit coordonate greșite de zbor. NU poți să lovești atât de bine o mică grupare de doi oameni, este doar un incident. NU începi o operație care înseamnă lovirea unui stat membru NATO, lovind un obiectiv care reprezintă o fermă, provocând daune unui tractor. NU este o lovitură, ci o cădere”, a încheiat generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Imediat după incident, în mediul online au apărut publicații care au susținut că rachetele ar fi fost trimise de Rusia cu scopul de a provoca NATO, însă acest lucru ar duce la o escaladare a conflictului, ceea ce Vladimir Putin sigur nu și-ar putea asuma în momentul de față.

Ce prevăd articolele 4 și 5 NATO Washington DC, 4 aprilie 1949

„Părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia vreuneia dintre ele, este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți”

De partea cealaltă, Articolul 5 prevede:

„Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părților și, în consecință, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite, va sprijini partea sau părțile atacate, prin realizarea imediată, individual și împreună cu celelalte părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, în vederea restabilirii și menținerii securității în spațiul Atlanticului de Nord.

Orice astfel de atac armat și toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoștință Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea și menținerea păcii și securității internaționale”