Atenţie la etichetă dacă faceţi cumpărături în weekend! Top 10 cele mai falsificate produse

Circulaţia mărfurilor în epoca modernă şi interesul crescut pentru produse bio, naturale, face ca detaliile de pe etichetă să fie extrem de importante.

Modificările de pe etichetă vizează inclusiv produsele alimentare importate pe piața UE, pe etichetele lor urmând să fie indicată în mod clar și explicit  că  ele îndeplinească standardele de calitate, inclusiv standardele de mediu, aplicabile pe piața internă pentru a proteja sănătatea consumatorilor și planeta.

Potrivit expunerii de motive care însoțește inițiativa cetățenească, pentru a stopa înșelătoriile alimentare care dăunează fermierilor și consumatorilor se cere să se mărească frecvența și rigurozitatea controalelor asupra importurilor de alimente și furaje care intră în UE.

Detaliul neştiut despre pâinea de la Lidl. Ce conţin, de fapt, produsele de panificaţie care poartă eticheta „Brutăria Lidl”

„Extinderea cerinței de indicare a originii la toate produsele alimentare pentru a preveni frauda, ​​a proteja sănătatea publică și a garanta dreptul consumatorilor la informare.

Trimiterea la țara de origine sau la locul de proveniență trebuie să fie afișată pentru a evita confuzia suplimentară a consumatorilor cu utilizarea referințelor geografice generale (UE, NON-UE)” este o altă solicitare de care Comisia Europeană ar trebui să țină seama în cazul în care se va strânge numărul minim de semnături pentru susținerea propunerii de modificare a legislației.

Interzicerea importurilor de alimente prelucrate folosind substanțe și metode interzise în Europa este o altă solicitare inclusă în demersul cetățenesc pornit din Italia și care este susținut din start de către Confederația Națională a Fermierilor Independenți – Coldiretti.

Ambiguități întreținute intenționat. Ce se va trece pe etichetă

În conformitate cu Codul Vamal al Uniunii Europene (Regulamentul 952/2013), „mărfurile a căror producție implică mai multe țări sau teritorii sunt considerate a fi originare din țara sau teritoriul unde au suferit ultima lor prelucrare sau prelucrare substanțială, justificată din punct de vedere economic”.

Aceasta înseamnă că „originea” unui produs, așa cum este indicată pe etichetă, este de obicei țara în care se află unitatea de prelucrare, cu excepția cazului în care există o obligație explicită de a indica și proveniența produsului agricol utilizat la prelucrare (cum este cazul în Italia pentru lapte, brânză, paste, orez, roșii procesate și carne de porc procesată, aplicabile unităților care își desfășoară activitatea în granițele naționale ale Italiei).

Recomandări de 1 Mai de la ANPC. „Refuzaţi produsele din carne tocată pentru care există îndoieli privind calitatea şi modul de informare prin etichetare!”

Ambiguitatea devine clară atunci când se ia în considerare definiția „locului de proveniență”: „orice loc de unde este indicat că provine un aliment și adică nu „țara de origine”, astfel cum este determinată în conformitate Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Indicațiile de origine neclare și probabil ambigue în mod intenționat oferă oportunități pentru fenomene precum identitatea geografică înșelătoare, identitatea falsă a produsului și denaturarea produselor și facilitează contrafacerea.

Prin urmare, este necesar să se stabilească, în mod transparent și fără ambiguitate, că originea unui produs alimentar corespunde țării de proveniență a produsului agricol (unde a fost cultivat, crescut sau pescuit) și locului în care a fost prelucrat, ambele, dacă sunt diferite, trebuie să fie indicate pe etichetă sau în alte forme de informare pentru consumatori (meniuri, indicatoare etc), spun inițiatorii.

Top 10 cele mai falsificate produse

Potrivit datelor publicate de către „Food Fraud Database” și certificate de FAO, 10% din produsele alimentare din țările dezvoltate sunt susceptibile de a fi contrafăcute. Practicile de falsificare variază de la adăugarea apei în lapte pentru creșterea volumului până la utilizarea de substanțe chimice pentru a grăbi procesul coacerii fructelor și legumelor.

Printre cele mai falsificate 10 produse se numără uleiul de măsline ultravirgin (se amestecă cu uleiuri vegetale mai ieftine), mierea naturală (se adaugă siropuri sau îndulcitori), brânza (se adaugă uleiuri vegetale, amidon etc pentru reducerea costurilor), cafea măcinată (se amestecă cu cicoare, orz etc), peștele (etichetele false induc în eroare consumatorul cu privire la speciile valoroase), șofranul (este falsificat cu substanțe similare vizual cum ar fi floricelele de gălbenele), vinul (amestecat cu zahăr, apă etc), parmezanul (adesea conține celuloză), băuturile alcoolice (diluarea băuturilor spirtoase, etichete falsificate etc), ceaiul (amestecarea ceaiului cu ingrediente care nu au nicio legătură cu ceaiul îi afectează calitatea, modificându-i mirosul, gustul și beneficiile pentru sănătate).

Schimbare majoră în supermarketuri, a apărut în Monitorul Oficial: Gata cu shrinkflation, magazinele mai au o lună să pună etichetă suplimentară la raft

„Legea shrinkflation” a fost publicată în Monitorul Oficial: Magazinele mai au o lună să pună etichetele suplimentare la raft, Astfel, chipsuri mai puţine, cutii de lapte cu volum mai mic sau orez cu gramaj redus vor trebui semnalate ca atare. Sunt doar câteva alimente care au intrat la apă în supermarketuri, fără ştirea clienţilor. Preţurile însă au rămas neschimbate sau chiar au crescut.

Ca să pună capăt practicii „shrinkflation”, autorităţile au obţinut acordul Comisiei Europene pentru a putea denunţa la raft această practică înşelătoare.

Supermarketurile vor fi obligate să pună o etichetă suplimentară la raft, în dreptul produselor afectate de shrinkflation.

Pe alimente va apărea, în mod obligatoriu, şi perioada în care vor fi vândute cu gramaj scăzut. Vânzătorii au, din acest moment, 30 de zile pentru pune totul la punct. Aşadar, cel mai probabil, vom vedea pe rafturi etichetările suplimentare din luna octombrie. Cei care nu vor respecta noile reguli pot primi amenzi de până la 10 mii de lei, iar produsele găsite fără etichetă vor fi retrase de la vânzare. Noile măsuri nu se aplică magazinelor online.

ANPC vrea să schimbe eticheta produselor vândute în România. Ce se întâmplă cu sistemul Nutriscore în 2024

„Aceasta formă de înșelăciune împotriva consumatorilor se încheie! Aplicăm sancțiuni dure pentru nerespectarea acestei obligații”, spune Marcel Ciolacu, premierul României.

Comercianţii sunt furioşi că nu au fost consultaţi şi arată cu degetul spre producători.

„Iar pică pe retailer vina. Nu tăiem noi pachetul de unt, nu umblăm noi la bidonul de blasam de rufe. Şamponul de 360 l-au făcut de 330. Chipsurile le-au scăzut cu 15 grame, orezul cu 100 de grame. Aici ar fi trebuit o presiune mai mare pe procesatori. Va fi o muncă criminală. Tre să-i fac poză, tre’ să decupez poza într-un program de calculator, trebuie să o printez pe etichetă. Cred că depăşeste un leu eticheta. 1 leu 20, 1 leu 50”, spune Feliciu Paraschiv, reprezentant retaileri mici şi mijlocii.

„Faptul că scrie gramajul, iar preţul mi-l fac în funcţie de preţul materiei prime şi rezist sau nu pe piaţă, e treaba mea. Cred că este o politică de marketing. N-o consider înşelăciune”, explică Dragoş Frumosu, expert în industria alimentară.

În Franţa, deja de trei luni, supermarketurile lipesc avertismente de preț pe alimente, pentru a-i expune public pe furnizorii care practică shrinkflation. O altă metodă înşelătoare care a ajuns pe rafturile magazinelor din Vest este „strechflation”. Constă în creșterea cantității unui produs, în timp ce prețul este majorat disproporționat. Spre exemplu, gramajul poate să crească cu 10 la sută, iar prețul cu 29 de procente.

Sancțiuni dure pentru fenomenul „shrinkflation”. Ciolacu: Această formă de înșelăciune împotriva consumatorilor se încheie

Ordinul președintelui ANPC de stopare a fenomenului prin care comercianții scad gramajul produselor, dar lasă prețurile la fel (shrinkflation) este gata, a anunțat miercuri premierul Marcel Ciolacu. Potrivit acestuia, actul prevede sancțiuni dure pentru producătorii care nu semnalează pe ambalaj că au redus gramajul, deși prețul a rămas neschimbat.

„Aceasta formă de înșelăciune împotriva consumatorilor se încheie! Finalizăm azi procedura de consultare la nivel european și cel târziu luni putem avea actul publicat în Monitorul Oficial: producătorii trebuie să semnaleze vizibil pe ambalaj că au redus gramajul, iar prețul produsului este neschimbat. Și aplicăm sancțiuni dure pentru nerespectarea acestei obligații”, a declarat miercuri Marcel Ciolacu.

Încălcarea ordinului atrage sancționarea operatorului economic, conform prevederilor art. 18 raportat la art.50 alin.1 lit.d din OG 21 / 1992 republicată, cu amendă cuprinsă între 1.000-10.000 lei și sancțiunea contravențională complementară a opririi temporare de la comercializare a produselor cu abateri de informare până la remediere, respectiv informarea consumatorilor.

Ciolacu a reclamat scumpiri camuflate la unii comercianți

Premierul Marcel Ciolacu a acuzat în luna mai din acest an că unii comercianți au redus gramajul la produse, dar au lăsat prețurile la fel de mari, cerând autorităților de control să intervină urgent.

El a spus că în paralel trebuie pregătită o măsură pe modelul francez – producătorii să fie obligați să semnaleze vizibil pe ambalaj că au redus gramajul dacă prețul produsului a rămas neschimbat.

„Cer tuturor autorităților de control din România să intervină urgent, iar în paralel să pregătim o reglementare pe modelul francez – producătorii să fie obligați să semnaleze vizibil pe ambalaj că au redus gramajul dacă prețul produsului a rămas neschimbat și evident sancțiuni dure pentru nerespectarea acestei obligații”, a declarat Ciolacu.

Drept urmare, ANPC a pus în dezbatere un proiect de ordin potrivit căruia comercianții care vând produse preambalate, a căror cantitate a fost modificată, vor trebui să informeze cumpărătorii despre acest lucru, chiar în condițiile existenței aceluiași preț de vânzare.

O nouă capcană prin care lanțurile de magazine încearcă să păcălească consumatorii, pentru a recupera pierderile cauzate de inflație

Astfel, comercianții vor trebui să ofere aceste informații în același câmp vizual, într-o formă vizibilă, lizibilă și cu aceeași dimensiune, pe durata întregii perioade de vânzare a produselor cu cantitate modificată.

De asemenea, pe lângă indicarea reducerii de volum sau greutate, aceste informații vor include și modificarea prețului pe unitatea de măsură, astfel încât consumatorii să poată lua decizii de cumpărare în cunoștință de cauză.

Așadar, mesajul pe care îl vor afișa comercianții va fi „acest produs a fost modificat sub aspectul cantității chiar în condițiile existenței aceluiași preț de vânzare”.

Conform proiectului, măsura se aplică atât produselor alimentare, cât și celor nealimentare.

„În plus, se aplică pe o perioadă pentru care operatorii economici își asumă prin declararea în textul mesajului a perioadei concrete în interiorul căreia înțeleg să comercializeze produsele cu cantitate scăzută. Aceste cerințe nu se aplică vânzării la distanță”, conform documentului.

Modelul francez – „shrinkflation” la raft: „E o jecmăneală”

Vânzătorii cu amănuntul din Franța vor trebui să le indice clienților care au produse alimentare și de altă natură ce au fost reduse ca dimensiune fără o scădere corelată a prețului, fenomen cunoscut sub denumirea de „shrinkflation”, relatează Reuters.