Ce spune un specialist BNR despre cursul de schimb leu-euro. Ce ar putea urma pentru România în 2025

BNR nu poate apăsa pe pedala deprecierii forțate a leului pentru a ajuta deficitul de cont curent deoarece această depreciere ar crește și mai mult inflația și ar produce efecte în lanț care s-ar traduce într-o recesiune economică prelungită, a transmis Eugen Rădulescu, scrie economica.net.

Ce spune consilierul guvernatorului BNR despre cursul de schimb leu-euro

Eugen Rădulescu explică faptul că o depreciere accelerată a leului – chiar dacă ar putea reduce pe termen scurt deficitul de cont curent – ar majora imediat costurile importurilor, ar crește valoarea în lei a datoriilor externe și ar accentua inflația. Cu alte cuvinte, efectele negative ar depăși cu mult beneficiile.

„Dacă BNR ar forța deprecierea leului pentru a reechilibra balanța de plăți externe, efectul imediat ar fi de creștere suplimentară a presiunilor inflaționiste, pe canalul costului importurilor, ca și de majorare a costului în lei al plăților pentru împrumuturile în valută, atât ale guvernului (ceea ce, de fapt, ar majora deficitul bugetar), cât și ale actorilor neguvernamentali (care ar fi resimțit deopotrivă de populație și de întreprinderi, cu efect recesionist suplimentar)”, susţine Eugen Rădulescu.

Citeşte şi: România a ajuns la o datorie externă de peste 200 de miliarde de euro. Doar în primele cinci luni ale lui 2025 a crescut cu peste 4,5 miliarde

Economistul BNR mai atrage atenția că principala cauză a dezechilibrelor macroeconomice este deficitul bugetar, care s-a accentuat în ultimul deceniu, ajungând la 9,3% din PIB în 2024 (după metodologia ESA). Acesta alimentează consumul intern peste nivelul sustenabil al ofertei interne, ceea ce duce implicit la creșterea importurilor și la slăbirea balanței de plăți.

„Este dincolo de orice dubiu că doar reducerea deficitului public, care este cauza principală a unui întreg cortegiu de dezechilibre, interne și externe, din economia României, ar fi de natură a atenua durabil aceste dezechilibre”, mai arată Eugen Rădulescu.

Dacă Guvernul nu acționează rapid pentru corectarea deficitului bugetar, România riscă să piardă încrederea piețelor internaționale. Asta ar putea însemna retrogradarea ratingului de țară la nivelul „nerecomandat investițiilor2 (junk), ceea ce ar avea consecințe economice dramatice: inversarea fluxurilor financiare externe, deprecierea drastică a leului și reechilibrarea economiei în cel mai nefavorabil scenariu posibil, prin scăderea consumului intern, creșterea pronunțată a inflației, sărăcirea abruptă a cetățenilor, recesiune puternică și de durată.

Citeşte şi: Trump Tower Bucharest. Grupul de afaceri al familiei Trump se extinde în România

Deși leul a fost relativ stabil în termeni nominali, există presiuni din partea dezechilibrelor externe. Chiar dacă unii economiști susțin că un curs mai slab ar fi „natural” în condițiile unui deficit mare de cont curent, BNR consideră că deprecierea nu este soluția în acest context specific. Dacă se realizează reducerea deficitului bugetar și încadrarea lui în limita de 3% prevăzută în Tratatul de la Maastricht, se poate atinge concomitent restrângerea confortabilă a deficitului de cont curent, fără a fi necesară forțarea reducerii lui printr-o depreciere indusă de BNR.