Bolojan întoarce în Parlament legea privind reforma Guvernului și reorganizarea instituțiilor. De ce a refuzat promulgarea

Ilie Bolojan primise, pentru promulgare, legea pentru aprobarea ordonanței de urgență privind reforma Guvernului și reorganizarea instituțiilor.

Susținător declarat al măsurilor de eficientizare a instituțiilor statului, Bolojan a trimis însă actul normativ înapoi în Parlament, pentru a fi reexaminat.

Actul normativ cu pricina a fost aprobat de Senat cu 66 de voturi pentru, 51 contra și două abțineri, din 119 senatori prezenți.

Citește și Victor Ponta, avertisment dur legat de prezidențiale: ”Vor să anuleze din nou alegerile. Dar de data aceasta s-a umplut găleata cu minciuni. Românii nu mai suportă, nu îi mai acceptă”

Bolojan: Legea trebuia să urmeze același regim juridic ca cel al ordonanței

”La data de 9 aprilie 2025, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale (PL-x nr. 4/2025).

Legea transmisă la promulgare aprobă, fără modificări sau completări, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2024 care are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de reorganizare a Guvernului, având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 33/2024 pentru acordarea încrederii Guvernului.

În ceea ce privește parcursul legislativ al acestei legi de aprobare, la Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră, potrivit fișei legislative, legea a fost calificată ca organică. Prin Raportul nr. 4C-7/2024 din 17 februarie 2025, Comisia de administrație publică și amenajarea teritoriului a stabilit că legea face parte din categoria legilor organice, fiind supusă regimului de adoptate specific acestor legi. Camera Deputaților s-a considerat competentă potrivit dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituție, iar legea a fost adoptată tacit de aceasta, ca urmare a depășirii termenului de 30 de zile, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție și, în consecință, a fost înaintată la Senat pentru a decide în calitate de Cameră decizională.

La cea de-a doua Cameră, Comisia pentru administrație publică a Senatului, comisie sesizată în fond, prin Raportul nr. XXX/69/25.03.2025, a calificat legea ca fiind de competența decizională a Senatului și făcând parte din categoria legilor ordinare, prin raportare la dispozițiile art. 75 alin. (1), art. 76 alin. (2) din Constituție și art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Senatului.

Astfel, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție: ‘Se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum și proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) și (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) și (5) și articolul 142 alineatul (5).

Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii și adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului’.

Art. 76 alin. (2) din Constituție prevede că: ‘Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră’.

În ceea ce privește ordinea de dezbateri a inițiativelor legislative, art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Senatului prevede că: ‘Senatul ia în dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională, proiectele de lege și propunerile legislative adoptate de Camera Deputaților, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constituția României, republicată, după cum urmează:1. proiectele de lege și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate ori acorduri’.

Din analiza fișei parcursului legislativ la Senat (L45/2025) rezultă că legii i s-a atribuit caracter ordinar.

La data de 31 martie 2025, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi, iar potrivit stenogramei ședinței de plen a fost adoptat de către Senat cu 66 de voturi pentru, 51 contra și 2 abțineri dintr-un număr de 119 senatori prezenți din totalul de 134 de senatori. De asemenea, potrivit formulei de atestare a legalității adoptării legii transmise la promulgare,

‘Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor articolului 75 și ale articolului 76 alineatul (2) din Constituția României, republicată”. Astfel, votul din plenul Senatului, în calitate de Cameră decizională, asupra legii de aprobare a OUG nr. 153/2024 a corespuns majorității simple a membrilor prezenți, majoritate necesară adoptării legilor cu caracter ordinar, actul normativ fiind atestat ca făcând parte din categoria legilor ordinare.

Conținutul normativ al Ordonanței de urgență nr. 153/2024 vizează măsuri de reorganizare a unor ministere și autorități din subordinea Guvernului. Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 „[…] Ministerul Muncii și Solidarității Sociale se reorganizează prin fuziune prin absorbție cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, care se desființează”; potrivit art. 5 „[…] Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării se reorganizează prin divizare totală și își încetează activitatea, prin împărțirea întregului său patrimoniu, personal și a activității după cum urmează: […]”; potrivit art. 7 alin. (2), ,, […] se înființează Autoritatea Națională pentru Cercetare, […] în subordinea Ministerului Educației și Cercetării; potrivit art. 8 alin. (1) „Autoritatea pentru Digitalizarea României trece din subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în subordinea Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”; potrivit art. 9 alin. (1) „Atribuțiile viceprim-miniștrilor […], se stabilesc prin decizie a prim-ministrului; alin. (2) Viceprim-ministrul fără portofoliu coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, precum și Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”; alin. (3) Viceprim-ministrul fără portofoliu avizează toate proiectele de acte normative care au impact bugetar.

Din perspectiva criteriului material, domeniul reglementat prin actul normativ supus aprobării – ce instituie măsuri privind organizarea Guvernului – aparține legilor cu caracter organic și, în consecință, legea transmisă spre promulgare trebuia să urmeze același regim juridic ca cel al ordonanței, deci să se supună rigorilor constituționale în ceea ce privește procedura parlamentară de adoptare a legilor organice, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. e) și art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală.

De altfel, ordinea camerelor – astfel cum a fost parcursă de legea supusă reexaminării, respectiv Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată și Senatul, în calitate de Cameră decizională – nu își găsește justificare decât prin prisma admiterii caracterului organic al legii.

Astfel, având în vedere procedura legislativă parcursă în Parlament, prin raportare la conținutul normativ al legii transmise la promulgare, procesul de legiferare este necesar să se desfășoare în concordanță cu prevederile constituționale și legale referitoare la adoptarea legilor.

Față de cele expuse mai sus, și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale”, arată Ilie Bolojan, în cererea de reexaminare.