Cât câștigă, în medie, o familie din România? Discrepanțe majore la cheltuieli între gospodăriile de la sate, față de cele din orașe

România se află în fruntea clasamentului european în ceea ce privește cheltuielile alocate pentru mâncare, iar aceasta se reflectă și în cheltuielile totale ale gosspodăriilor. Conform datelor furnizate de Eurostat, România alocă cea mai mare parte din PIB pentru achiziția de alimente. În anul 2023, cheltuielile gospodăriilor din România au atins suma de 6223 lei lunar (2491 lei per persoană), conform Institutului Național de Statistică (INS), marcând o creștere de 11,1% față de anul precedent, conform Agerpres.

Cheltuielile bănești au reprezentat 5808 lei pe gospodărie, iar consumul de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a crescut cu 8,6%, ajungând la 415 lei lunar. Cele mai semnificative destinații ale cheltuielilor gospodăriilor sunt consumul, cu 3.860 lei lunar pe gospodărie, și transferurile către administrația publică și bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor și contribuțiilor, în valoare de circa 2.000 de lei.

Diferențele între mediul rural și cel urban sunt notabile. În mediul urban, cheltuielile unei gospodării au fost de 6.840 lei lunar, de 1,3 ori mai mari decât în mediul rural, în timp ce o persoană din mediul urban a cheltuit 2.938 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.

Ponderea cheltuielilor pentru impozite și contribuții în mediul urban a fost de 35,2%, cu 9 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural. În schimb, în mediul rural, consumul de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a reprezentat 12,1% din cheltuielile totale, de patru ori mai mare decât în mediul urban.

Te-ar putea interesa și: Scumpirile se văd în farfurie! Micul dejun costă acum cu 55% mai mult față de anul trecut

Către ce se duc cheltuielile românilor?

O treime din totalul cheltuielilor de consum ale românilor sunt dedicate produselor alimentare și băuturilor nealcoolice, urmate de cheltuielile pentru locuință. În acest context, se remarcă faptul că România cheltuiește o proporție considerabilă din venituri pe alimente, ceea ce reflectă atât obiceiurile de consum, cât și nivelul relativ de dezvoltare economică.

La nivel european, există variații semnificative în obiceiurile de consum alimentar. Țările mediteraneene precum Cipru, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia și Spania au un consum mare de legume și fructe, petrol și o pondere redusă a derivatelor din carne. Țările nordice, cum ar fi Austria, Danemarca, Irlanda, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit, au o pondere scăzută de cereale și fructe, dar un consum ridicat de zahăr. Franța și Germania, cu condiții naturale similare pentru agricultură, au o dietă cu o pondere scăzută de derivate din cereale și o pondere mare de stimulente nutritive.

România și Bulgaria, țări din Europa de Est, au diete bazate pe carne și consum redus de zahăr. Alte state, precum Malta și Finlanda, prezintă modele de consum distincte, Malta având o structură de consum similară cu țările mediteraneene, dar cu un consum mai mare de zahăr și mai redus de fructe și legume.

Aceste variații regionale reflectă atât diferențele culturale, cât și cele economice și de resurse naturale, contribuind la diversitatea peisajului consumului alimentar european.

Citește și: Câți bani trebuie să scoți din buzunar pentru o porție de hamsii. Scumpirile de pe litoral se fac simțite la început de sezon estival