Ce cadouri își doresc românii de Crăciun? Bugetul pentru cadouri a scăzut cu 20% față de anul trecut

Black Friday, Cyber Monday și Moș Nicolae au trecut și se apropie următorul moment în care cheltuielile românilor cresc – Crăciunul. Anul trecut, cei mai mulți dintre respondenții la un studiu similar (48%) spuneau că vor aloca sub 250 de euro pentru sărbători, 43% se așteptau să cheltuiască între 250-1.000 de euro.

Pentru 2023, bugetul de cadouri de Crăciun este mai mic. 28% au un buget de cadouri cuprins între 100-200 de euro, 27% chiar mai puțin – 50-100 de euro. Practic, mai bine de jumătate dintre români ar aloca pentru cadourile de Crăciun între 50-200 de euro, deci un buget mai mic decât în 2022.

Un român din cinci are pregătit un buget de 200-500 de euro pentru aceste cheltuieli, în timp ce 2% nu vor cumpăra deloc cadouri. Și pentru că oricât de mici ar fi, cadourile aduc, totuși, bucurie în jurul bradului de Crăciun, 8% dintre respondenți spun că vor cheltui pe cadouri măcar 50 de euro.

Semnal de alarmă din partea ANPC, chiar înainte de Paște. Vopseaua de ouă care este un adevărat pericol pentru sănătate

Atenție la vopseaua pentru ouăle de Paște! Poate fi un mare pericol pentru sănătate!

Bătaie pe carnea de miel de la români, în Grecia! Crescătorii de animale greci protestează: „Este o înșelăciune!”

Discuții aprinse între crescătorii de animale și comercianții de carne din Grecia, chiar înainte de Paște. Comercianții cumpără carne de miel mai ieftină din România,…

Citește și: Primă de Crăciun 2023. Cine sunt angajații care vor primi bani în plus de sărbători și tichete de masă

Moșul are în cont ceva mai mulți bani pentru daruri în alte țări. În Franța, bugetele care se plasează între 200-500 de euro reprezintă 35%, în Spania și Italia, câte 29%. Pe măsură ce ne apropiem de Estul Europei, și bugetul Moșului se micșorează. Bugetele de 200-500 euro sunt mai rar întâlnite în Letonia (13%), Ungaria (14%), Polonia și Lituania (18%).

Ce cadouri își doresc românii de Crăciun? Măriri de salariu, achitarea anticipată a creditelor, timp cu cei dragi

Problema cea mai mare cu un cadou apare atunci când, în ciuda prețului mare, acesta nu e pe placul destinatarului. În cadrul sondajului, 5% dintre respondenții români au recunoscut că returnează darurile pe care le primesc dacă sunt nepotrivite. Pentru alți 5% dintre respondenți, este posibil să fi returnat cadouri în trecut, dar în general evită să facă acest lucru, deoarece este jenant. 29% nu le returnează deoarece se bucură de fiecare cadou, iar 41% respectă vorba din bătrâni de a „nu căuta la dinți calul de dar”. 20% nu au dileme, deoarece cei dragi le cunosc preferințele și aleg bine cadourile.

Dorințele financiare și-au făcut și ele loc pe lista pentru Moșul. Dacă de Crăciun s-ar împlini și dorințele legate de bani, românii ar pune pe primele două poziții pe lista către Moșul o mărire de salariu (24%) și dobândirea de cunoștințe despre cum să-și sporească resursele financiare (24%). Rambursarea împrumuturilor este și ea printre dorințe – 21% dintre răspunsuri se leagă de aspirația de a restitui banii luați cu împrumut. Pe listele de dorințe, românii au mai pus și o inflație mai mică (13%), taxe mai reduse (8%), dobânzi mai mari la contul lor de economisire (3%).

Citește și: 2.100 de lei în plus la salariu pentru aproximativ 8.000 de români. Cine sunt norocoșii

48% dintre românii chestionați în studiul Revolut cred că în zilele noastre luxul înseamnă să ai suficiente resurse pentru a călători oriunde îți dorești, pe tot parcursul anului. Aceasta este percepția actuală a luxului în rândul consumatorilor locali. Și este vizibilă și în comportamentul clienților Revolut: bugetul pentru serviciile turistice alocat în perioada ianuarie – noiembrie 2023 a crescut cu 67%, la peste 1,8 miliarde de lei, față de perioada similară a anului anterior. Un client Revolut din România a cheltuit, în medie, peste 934 de lei pe lună pentru turism, față de 876 de lei pe lună (în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2023 vs. 1 ianuarie – 30 noiembrie 20222).

Pentru 40% dintre români, timpul în sine este un lux, iar a avea mai mult timp pentru cei dragi și pentru propriile pasiuni este pe locul al doilea între asocierile făcute de respondenți cu ideea de lux. Abia pe locul al treilea se află bunurile personale valoroase, cum ar fi proprietățile imobiliare, mașinile scumpe sau bărcile (32%).

Pentru 12%, luxul înseamnă să își permită pasiuni scumpe (activități și hobby-uri sportive specifice elitelor financiare, colecții de bunuri costisitoare – artă, mașini, ceasuri, unicate). La egalitate, pentru 12% dintre respondenții români o dovadă a luxului este și posibilitatea de a plăti pentru copii o educație în școli private din străinătate sau la instituții de elită (de exemplu, Harvard).