Ce salariu are un angajat de la Kaufland, care are grijă de cărucioarele din fața magazinului

În ultimele două decenii, România s-a depopulat într-un ritm accelerat și nu întâmplător. În timp ce prețurile pentru produse și servicii sunt comparabile cu cele din Occident, salariile sunt în medie, de trei-patru ori mai mici.

Astfel, un angajat la Kaufland, responsabil de gestionarea cărucioarelor „parcate” în exterior, încasează minimul pe economie, adică 1.800 de lei net, deci puțin peste 3.000 de lei brut.

Atenție, programul este full-time. Totuși, pentru a mai „îndulci” „pachetul salarial”, angajatorul mai oferă bonuri de masă și promite creșteri salariale anuale.

Cât câștigă un consilier la Hornbach Veniturile sale sunt neașteptat de mari în 2024

Ce salariu are un consilier de la Hornbach. Rivalii Dedeman fac angajări și oferă primă de Paște de 1.200 de lei.

Otrava de pe grătarul tău! Ce conțin, de fapt, micii. Sigur NU vei mai mânca renumiții mititei

Ce conțin, de fapt, micii din România!? Rezultate șocante după analizele de laborator.

Contractul de muncă se semnează pentru o perioadă nedeterminată. 22 de zile lucrătoare oferă Kaufland.

Câștigurile salariale foarte mici ale angajaților români au alimentat și mai mult revolta românilor, după ce un alt mare lanț de magazine, Auchan, a anunțat că renunță la casieri. În cele din urmă, francezii și-au reevaluat opțiunea.

În timp ce salariul în marea majoritate a hipermarketurilor din România pleacă de la aproximativ 400 de euro net, în Franța salariul minim este de peste 1.300 de euro, iar în Germania, de peste 1.400 de euro.

Sărăcie fără precedent în România

Între timp, în România, prețurile alimentelor de bază au crescut cu peste 50% în ultimii doi ani de zile. Cei mai săraci dintre cetățeni au ajuns să trăiască cu greu, de pe o zi pe alta, din voucherele „anti-sărăcie” de la Guvern sau din diverse „pachete” cu alimente, tot de la executiv.

„Avem peste 5,1 milioane de români care în momentul de față trăiesc în sărăcie, iar numărul lor probabil că va crește în acest an. Dacă nu vom gestiona foarte bine problema prețurilor la gaze și energie, și se întâmplă acest lucru, nu reușim să ieșim din aceste plafoane, vom avea și mai multe probleme.

Interesul statului român este să adune cât mai mulți bani la buget. Pe politicieni nu îi interesează cât plătim noi pe roșii, pe cartofi, pe ouă. De fapt, pe ei îi interesează ca prețul să fie cât mai mare pentru ca statul să încaseze cât mai mulți bani din TVA și din celelalte taxe aferente acestui tip de vânzare.

Niciodată nu veți vedea o preocupare foarte atentă a autorităților în ceea ce privește prețurile produselor alimentare, pentru că scopul său e să facă rost de bani, să își conserve actuala situație, în care absența reformelor generează ample cheltuieli financiare”, a explicat Adrian Negrescu, într-un interviu pentru Adevărul.

Economistul a avertizat că executivul a lăsat românii în sărăcie, cu bună știință.

„Gândiți-vă că noi suntem țara unde prețul unui ou crește de la fermă până la galantar, până la raftul magazinului, de la 40 de bani, până la 1,2-1,4 lei și probabil va mai crește, pentru că lanțurile economice nu sunt foarte bine monitorizate, iar specula este cuvântul de ordine în foarte multe domenii.

Faptul că Consiliul Concurenței a intervenit în piață și vrea să monitorizeze anumite produse e un semnal că lucrurile nu sunt așa cum trebuie în niște domenii extrem de importante pentru economie și industria alimentară”, a mai transmis Negrescu.

Și tot Adrian Negrescu vine cu un exemplu ilustrativ pentru indiferența și incompetența autorităților, de data asta dintr-un alt domeniu decât cel al produselor alimentare.

„Poate cel mai bun exemplu privind lipsa de interes sau poate chiar incompetența autorităților în ceea ce privește gestionarea unor elemente cheie din viață oamenilor o reprezintă situația din piața asigurărilor RCA.

Le-am cerut oamenilor să își asigure mașinile, dar asistăm la un haos adevărat în piața asigurărilor, cu patru falimente și cu o lipsă totală de predictibilitate în ceea ce privește acest tip de businessuri.

Am închis cel mai mare jucător din piață, dar n-am pus nimic în locul lui, am vorbit și am amăgit oamenii că vom plafona prețurile asigurărilor, dar n-am făcut nimic în acest sens și dovedim încă o dată că nu știm să facem studii de impact, că nu ne gândim la efectul măsurilor pe care le propunem și le anunțăm cu surle și trâmbițe, bulversând piețele și consumatorii”, a completat economistul, potrivit sursei citate.