Moare şi mitul „Mioriţa”! Ciobanii, tot mai greu de găsit chiar dacă pot câștiga până la 5.000 de lei/lună. Fermierii renunţă la turme din lipsa forței de muncă

În urmă cu cinci ani, Alexandru Pașaniuc, fermier din comuna Țibănești, județul Iași, era cunoscut pentru turmele sale numeroase de oi și capre. În 2020, el deținea 667 de capete, un efectiv impresionant pentru zonă. Astăzi, după ani în care a tot redus din animale din cauza lipsei de ciobani, Pașaniuc a rămas cu aproximativ 100 de oi, pe care le îngrijește împreună cu familia. În paralel, s-a orientat spre creșterea bovinelor, reușind să dezvolte un efectiv de 40 de vaci din rasa Bălțată Românească, o rasă recunoscută pentru producția bună de lapte și rezistența la condițiile de mediu.

„Din cauza acestor dificultăți, am început să reduc efectivele de ovine și să investesc treptat în bovine”, a declarat fermierul pentru „Ziarul de Iași”.

Munca la stână e grea și continuă, iar ciobanii greu de găsit

Deși venitul unui cioban pare atractiv, munca de la stână rămâne una dintre cele mai grele meserii din zootehnie, iar ciobanii tot mai greu de găsit. Oieritul presupune efort constant, zi și noapte, indiferent de anotimp. Iarna, animalele trebuie hrănite și adăpostite, iar vara sunt duse la pășune și mulse zilnic.

„Între 3.000 și 5.000 de lei lunar câștigă ciobanii, depinde de zonă, de sezon, dacă face el brânza. Se poate trăi decent doar din oierit, doar că este greu ca muncă, din cauza faptului că în zootehnie, mai ales la oaie, nu ai zi liberă. La vacă le mai pui într-un gard electric, mai stau cât să-ți iei liber într-o zi”, a povestit  Alexandru Pașaniuc.

Pe lângă lipsa forței de muncă, fermierii acuză și scăderea subvențiilor. Sprijinul financiar oferit de stat și Uniunea Europeană, odată considerat un ajutor important pentru micii crescători, s-a diminuat, făcând activitatea tot mai puțin rentabilă.

„Cea mai mare problemă este lipsa forței de muncă. Și subvențiile au mai scăzut, e adevărat, dar lipsa forței de mună e cea mai mare dificultate”, a menționat Pașaniuc.

Dar, în opinia lui, problema nu este doar economică, ci și socială. Din ce în ce mai puțini tineri acceptă munca fizică de la stână, preferând locuri de muncă mai ușoare sau ajutorul social, chiar dacă sunt mai prost plătite.

„Nu mai există oameni necăjiți care să vină ciobani la oi. Acum toți o duc bine, preferă să stea pe doi lei degeaba. Nu am mai văzut niciun tânăr să facă asta. Mai sunt care au animalele proprii, dar ca să-l iei angajat la tine nu am mai văzut”, a spus acesta.

„Fără ciobani nu te descurci”

Lipsa ciobanilor are consecințe directe asupra fermelor. Fără oameni care să păzească, să hrănească și să mulgă animalele, fermierii sunt nevoiți să reducă efectivele, chiar dacă piața cere în continuare produse din lapte de oaie.

El și familia sa se ocupă acum singuri de animale, reușind cu greu să mențină ferma în echilibru.

„Fără ciobanii care să păzească turma,  nu prea te descurci. E aproape imposibil. De aceea am renunțat la o mare parte din efectivă, mai avem doar vreo 100 de oi. Ce putem face noi în familie. Dacă ai multe, nu te descurci fără ciobani, doar să le ții pentru miei, dar să le mulgi nu. Un cioban mulge în medie 150 de oi pe zi”, a explicat Alexandru Pașaniuc.

Concedieri 2026. Mii de bugetari rămân fără locuri de muncă de la 1 ianuarie. Tăieri de salarii în cazul celor care scapă de concedieri

Deși oieritul rămâne una dintre cele mai vechi tradiții din satele românești, tot mai mulți fermieri se tem că această meserie se va pierde odată cu generațiile bătrâne. Lipsa ciobanilor, scăderea interesului tinerilor și diminuarea subvențiilor conturează o imagine tot mai sumbră a unei ocupații care altădată era simbolul satului românesc.

„Fără ciobani nu există oierit. Poți avea oi, dar dacă nu are cine să stea cu ele, n-ai făcut nimic”, a conchis fermierul.

Spaniolii au înființată o școală specială pentru imigranţi pentru a avea ciobanii calificați

Criza forței de muncă în domeniul zootehnic

Conform Institutului Național de Statistică din Spania, numărul exploatațiilor zootehnice din țară a scăzut cu 10,5% între 2020 și 2023. Această situație este cauzată de lipsa de înlocuire între generații și abandonul mediului rural. Tinerii aleg să lucreze în mediul urban și abandonează ideea meseriilor din domeniul zootehnic sau al agriculturii.

Pedro Luna, coordonatorul și unicul profesor al Școlii de Ciobani, descrie situația disperată a multor crescători de animale. Acesta spune că fermierii sunt disperați să găsească forță de muncă. De cele mai multe ori, timpul este scurt și au nevoie să găsească pe cineva în termen de o lună sau vor închide.

„Sunt la capătul puterilor. Ori găsesc pe cineva, ori într-o lună trebuie să închidă afacerile. Cererile lor sunt disperate, sunt aproape niște apeluri la ajutor”, a explicat Pedro Luna, coordonatorul și unicul profesor al Școlii de Păstori.

Cum arată structura cursurilor pentru ciobani

În 2022, a fost înființată Școala de Păstori din Castilla-La Mancha pentru a ajuta sectorul zootehnic să facă față lipsei de forță de muncă. Instituția oferă cursuri practice de 25 de ore, în care se predau noțiunile fundamentale ale meseriei de cioban. Peste 300 de elevi au trecut deja prin sălile de clasă itinerante ale școlii.

„Nu învață să facă formulări de furaje, dar învață cum să optimizeze ziua de lucru. Se hrănesc animalele, se mulg și dacă rămân ore, se fac sarcini de întreținere: reparații de lăcătușerie, reparații de scurgeri pentru a evita pierderile din cauza problemelor bacteriologice”, spun el.

Profilul candidaților interesați de meseria de cioban

Datorită salariului și condițiilor de muncă – 1.350 de euro pe lună pentru 40 de ore pe săptămână – doar aproximativ 15% dintre elevii înscriși la cursuri sunt spanioli.

Restul sunt solicitanți de azil sau refugiați din afara UE, iar mai mult de jumătate sunt din Africa subsahariană, mulți având experiență anterioară în sector.

Luna laudă calitățile acestor elevi: „Sunt băieți musulmani, nu beau alcool, nu stau treji noaptea. Sunt oameni foarte nobili și muncitori, iar un crescător de animale nu vrea lucrători problematici”.

Soury Diakite, în vârstă de 26 de ani, și Mouriba Diara, în vârstă de 25 de ani, ambii din Mali, lucrează ca ciobani într-o exploatație ovină din Moral de Calatrava (Ciudad Real). Ei au venit în Spania fugind de război și au găsit o oportunitate în sectorul zootehnic.

Mouriba explică situația lor ca imigranți în Europa: „În țara noastră abia am studiat. Am fost doar la școala primară, așa că trebuie să lucrăm în ce găsim”. Benjamín Gutiérrez, un bolivian de 53 de ani, este acum responsabil în ferma unde lucrează Soury și Mouriba. El a trecut și prin școala de păstori și observă: „Se adaptează și învață repede”.

Provocări și oportunități

Orlanda Zapata, un columbian de 35 de ani, a ajuns la o fermă de îngrășare din Daimiel după ce a trecut prin școala de ciobani calificați. El subliniază dificultățile cu care se confruntă mulți proprietari în găsirea de lucrători „cu acte”. Zapata estimează că 80-90% dintre colegii săi sunt imigranți ca el.

Luna explică că tinerii spanioli care se aventurează în aceste cursuri de obicei abandonează meseria. Puținii care se înscriu sunt de obicei copii ai crescătorilor de animale care vor să preia afacerea familiei, „deși modernizând exploatația”.

Nacho Gómez, coordonatorul Fundației CEPAIM în Ciudad Real și Bolaños de Calatrava, subliniază importanța imigranților pentru comunitățile rurale: „Avem nevoie de ei. Ceea ce oferă persoanele migrante țesutului social și productiv din țara noastră este esențial. Sunt persoane care vin să înceapă un proiect de viață, să contribuie într-un teritoriu unde depopularea are un impact brutal”.

Luna adaugă că zonele care se depopulează cel mai mult „sunt regiunile zootehnice și, în special, cele unde sunt ferme în plină expansiune”. El consideră că pierderea de teren agricol fertil și de CO2 sub formă de pășuni este cea mai mare problemă ecologică a Spaniei.

Ce soluții au găsit spaniolii pentru viitor

Coordonatorul școlii de ciobani argumentează că abandonul mediului rural ar putea fi inversat prin adoptarea unui model de zootehnie care, pe lângă prevenirea incendiilor, ar ajuta și la fixarea populației, atrăgând noi locuitori în aceste zone.

În această ecuație, persoanele migrante, „cărora nu le vor cădea inelele din cauza situației pe care o traversează”, servesc ca suport pentru multe dintre aceste teritorii.

Ce salariu au ciobanii în Spania

În regiunile rurale din Spania, salariile pentru un cioban sunt în general mai mici decât media națională, situându-se în jurul a 1.200 – 1.800 euro pe lună, în funcție de zona și condițiile de muncă.

Regiunile mai puțin dezvoltate economic, cu infrastructură mai redusă, precum Insulele Canare, au salarii medii mai mici, în jur de 1.400 – 1.500 euro pe lună, comparativ cu regiuni precum Madrid sau Țara Bascilor, unde salariile medii depășesc 2.000 euro lunar.

Salariul mediu brut în Spania la nivel general este în jur de 2.100 – 2.200 euro pe lună, însă în sectorul ospitalității și muncilor necalificate, la care ar putea fi încadrat și ciobanul, salariile sunt sub media națională, în jur de 1.300-1.400 euro pe lună.

Ciobanii angajați pentru îngrijirea animalelor vor beneficia de un salariu minim de 4.000 de lei/lună, dacă o inițiativă legislativă depusă la Senat va deveni lege. Salariul minim ar urma să se aplice în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2028.

Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea unor acte normative a fost depus în Senat și prevede stabilirea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, la suma de 4.000 lei lună. Pentru a se aplica, propunerea trebuie votată de Senat și de Camera Deputaților, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.

Salariu minim de 4.000 lei/lună pentru ciobanii din România

Conform inițiativei legislative, prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2025 pentru domeniul agriculturii, respectiv pentru ingrijitorii de animale salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată se va stabili în bani, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, la suma de 4.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie 24,193 lei/ora.

Dacă va deveni lege, prevederea se va aplica în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2028. Prevederile se vor aplica exclusiv domeniilor de activitate prevăzute la art. 60 punctul 7 lit. a)  – Cod CAE N 014 – cresterea animalelor din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiativa legislativă mai prevede că nerespectarea prevederilor privind salariul minim de către societăți constituie contravenție și se va sancționa potrivit dispozițiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și atrage anularea acordării facilităților fiscale.

Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) și ale art. 220  alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2025, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contributiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor.