Codul Muncii se schimbă! Amendă de până la 30.000 de lei pentru nerespectarea noilor prevederi

Noile contracte care vor fi introduse în Codul Muncii au scopul de a flexibiliza piața muncii și de a oferi cât mai multe posibilități, atât angajaților, cât și angajatorilor. Este vorba despre contractul de muncă „la cerere” și cel „cu mai mulți angajatori și un singur angajat”.

Proiectul legislativ a fost votat în Senat și urmează să fie adoptat de Camera Deputaților. Susținătorii proiectului de lege spun că „se simte nevoia de autonomie în desfăşurarea activităţilor, angajaţii percep de asemenea nevoia să îşi organizeze programul de lucru pentru a putea susţine, în paralel, două servicii”.

Citește și: Absolvenții pot alege dintre aproape 28.000 de joburi la Bursa locurilor de muncă!

Ce prevederi au noile contracte din Codul Muncii

Contractul de muncă „la cerere” este un contract în baza căruia salariatul prestează activitate pentru și sub autoritatea angajatorului, la solicitarea acestuia, în zilele și intervalul alese de angajator, însă numai cu condiția înștiințării în scris a salariatului în termen de două zile lucrătoare anterioare începerii de către salariat  a activității pentru care este solicitat. Totodată, angajatorul are obligația de a garanta salariul aferent numărului de ore prestate, dar nu mai puțin de salariul aferent unui număr de cel puțin 32 de ore pe lună, conform Profit.ro.

Angajatții încadrați la acest tip de contract „la cerere” au aceleași drepturi ca salariații cu normă întreagă, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile.

Acest tip de conract putea fi folosit inițial doar în anumite domenii, precum agricultură, vânătoare și servicii anexe, organizarea de expoziții, târguri și congrese sau publicitate și alte activități recreative sau distractive, însă respectivul articol care prevedea acest lucru a fost eliminat din proiect în comisiile de specialitate.

Contractul de muncă „cu mai mulți angajatori și un singur angajat” constă în contractul cu normă întreagă în baza căruia un angajat prestază servicii pentru și în subordinea mai multor angajatori, pentru desfășurarea aceluiași tip de activitate, care implică aceleași atribuții. Acest tip de contract poate fi încheiat doar de angajatorii care aparțiin aceluiași grup de întreprinderi.

Angajatorii care folosesc acest tip de contract răspund la comun pentru drepturile cuvenite salariatului, așa cum sunt prevăzute în contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă și în lege. În cazul angajatorului care exercită controlul asupra angajatorilor parteneri, dacă există semnatari care nu respectă integral și la timp toate obligațiile față de salariat, acestea vor fi îndeplinite de oricare dintre angajatorii din același grup.

Dacă niciunul dintre angajatori nu îndeplinește obligațiile pe care le au față de angajat, acesta are dreptul de a executa silit pe oricare dintre angajatori să îndeplinească obligațiile. Nerespectarea drepturilor și condițiilor de muncă stabilite de noile modificări din Codul Muncii este prevăzută cu acordarea de amenzi cuprinse între 5.000 și 30.000 de lei.

PSD a înaintat o inițiativă reprezentată de „Contractul de zero ore”, prin care un angajator nu este obligat să garanteze un minim de ore pe săptămână, iar angajatul poate să nu acceăte munca în momentul solicitării, programul de muncă devenind complet flexibil. Inițiativa nu a fost aprobată, așa că s-a renunțat la introducerea acesteia, senatorii ajungând la concluzia că nu reprezintă un program sustenabil.

Citește și: Vânzări record la Ikea după creşterile preţurilor. S-a înregistrat o creştere de peste 13% pentru comerţul online