Codul penal a fost modificat. Klaus Iohannis a promulgat legea. Ce se schimbă

Klaus Iohannis a promulgat astăzi, 7 iulie, legea pentru modificarea și completarea Legii 286/2009, în ceea ce privește Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii 318/2015, care are în vedere înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, informează stiripesurse.ro. Sunt modificate unele dispoziții referitoare la stabilirea numărului zilelor – amendă, la determinarea cuantumului sumei unei zile – amendă, la individualizarea pedepsei, la procedura sechestrului și la procedura de aplicare a măsurii de internare medicală provizorie.

Modificări în Codul penal

Legea promulgată de către președintele Klaus Iohannis urmărește modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a Legii nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. În același timp, legea promulgată aduce schimbări la nivelul dispozițiilor referitoare la procedura de valorificare a bunurilor sechestrate.

Vezi și: Schimbări majore în Codul Penal! Persoanele care nu respectă această regulă riscă 3 ani de închisoare

În stabilirea numărului zilelor-amendă, instanța trebuie să țină cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei. În același timp, cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se determină în funcție de veniturile totale și activele totale cuprinse în situațiile financiare anuale sau în raportările contabile anuale, potrivit actului normativ.

„Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă ţinând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se determină ţinând seama de veniturile totale şi activele totale cuprinse în situaţiile financiare anuale sau, după caz, în raportările contabile anuale, pe care persoana juridică are obligaţia de a le întocmi şi depune, potrivit legii, pentru exerciţiul financiar anterior trimiterii în judecată”, se arată în actul normativ.

De asemenea, „cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se determină ţinând seama de valoarea activului patrimonial la data trimiterii în judecată, în cazul persoanei juridice care: a) nu are obligaţia întocmirii şi depunerii, potrivit legii, a documentelor prevăzute la alin. (3); b) a fost înfiinţată în anul trimiterii în judecată”.

Legea promulgată de către preşedintele Iohannis mai prevede că „în cursul urmăririi penale sau al procedurii de cameră preliminară, dacă apreciază că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, procurorul înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi sau judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă o propunere motivată de luare faţă de suspect sau inculpat a măsurii internării medicale provizorii”.

Propunerea trebuie să fie însoțită de raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, din care să rezulte necesitatea aplicării măsurii internării medicale provizorii. Judecătorul fixează de îndată termenul de soluționare a propunerii și dispune aducerea cu mandat a suspectului sau inculpatului. De asemenea, noul Cod penal arată că participarea procurorului este obligatorie.

„Soluţionarea propunerii se face numai după audierea suspectului sau inculpatului, dacă starea sa de sănătate o permite, în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu. Când suspectul sau inculpatul se află deja internat într-o unitate de asistenţă medicală şi deplasarea sa nu este posibilă, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară procedează la audierea acestuia, în prezenţa avocatului, în locul unde se află”, mai prevede actul normativ.

„Suspectul sau inculpatul are dreptul ca la soluţionarea propunerii de luare a măsurii internării medicale provizorii să fie asistat şi de către un medic desemnat de acesta, care poate prezenta concluzii judecătorului de drepturi şi libertăţi ori, după caz, judecătorului de cameră preliminară.

Suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de medicul desemnat de acesta şi la alcătuirea planului terapeutic”, mai arată sursa citată.

Judecătorul trebuie să se pronunțe de îndată asupra propunerii, printr-o încheiere care poate fi contestată în termen de 5 zile de la 4 de pronunțare. Contestația nu suspendă punerea în aplicare a măsurii de siguranță.

„Dacă admite propunerea, judecătorul dispune internarea medicală provizorie a suspectului sau inculpatului, luându-se, daca este cazul, măsurile prevăzute la art. 229. În cazul în care respinge propunerea, judecătorul poate dispune obligarea provizorie la tratament medical a suspectului sau inculpatului, dacă acesta se află în situaţia prevăzută la art. 109 alin. (1) din Codul penal”, conform sursei menţionate.

„Dacă după dispunerea măsurii s-a produs însănătoşirea suspectului sau inculpatului ori a intervenit o ameliorare a stării sale de sănătate care înlătură starea de pericol, la sesizarea procurorului ori a medicului curant sau la cererea suspectului ori inculpatului sau a unui membru de familie al acestuia, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau judecătorul de cameră preliminară care a luat măsura sau, după caz, în faţa căruia se află cauza, dispune, prin încheiere motivată, în urma efectuării expertizei medico-legale psihiatrice, ridicarea măsurii internării medicale provizorii ori, dacă suspectul sau inculpatul se află în situaţia prevăzută la art. 109 alin. (1) din Codul penal, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării provizorii la tratament medical”, mai indică sursa amintită.

Te-ar putea interesa și: Codul Penal, modificat din nou în 2023! Închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice