Comuna din România care urmează modelul american. Străzile nu au nume, ci numere. „Am vrut să evităm tot soiul de discuții”

Comuna Ciorani din județul Prahova este cea în care străzile nu au nume, ci numere, informează ziare.com. Viceprimarul comunei s-a decis să urmeze modelul american, pentru a evita tot soiul de discuții între localnici.

Comuna din România care urmează modelul american

În comuna Ciorani, străzile sunt numerotate exact ca în New York. Viceprimarul a ales această variantă în schimbul atribuirii de nume ale unor personalități mai mult sau mai puțin cunoscute. Măsura a fost luată prin hotărâre de Consiliu Local, în urmă cu doi ani. Decizia a fost bine primită de localnici, mai ales pentru că orice adresă din comuna județului Prahova devine foarte ușor de explicat.

Vezi și: Românii își vor pierde casele din cauza lucrărilor de construcție a celei mai așteptate autostrăzi din România! Autoritățile anunță că este nevoie de exproprieri

Viceprimarul comunei, Adrian Mușat, a explicat că decizia a fost luată după ce au apărut mai multe discuții în rândul localnicilor. Se pare că românii se certau pe numele străzilor. El explică că localitatea este alcătuită din 200 de străzi. Pe o parte există numere pare, iar pe cealaltă parte sunt folosite numere impare.

„Am implementat și noi modelul american. Motivul este unul simplu. Am vrut să evităm tot soiul de discuții care apăruseră în rândul localnicilor, de genul: de ce strada ta se numește așa, iar a mea nu are un nume cu aceeași „greutate”?

Cu ce ești tu mai breaz? Astfel de conflicte apăruseră. Am luat decizia ca străzile să nu mai aibă nume, ci numere. Sunt 200 de străzi. Pe o parte avem numere pare, pe cealaltă impare. Cu cifre arabe am rezolvat, așadar, problema”, a spus viceprimarul.

Astfel, pe buletinele românilor din comuna Ciorani scrie strada numărul 1, numărul 11 și tot așa până la strada cu numărul 200. Comuna este una destul de mare, aflată pe drumul Ploiești – Urziceni.

Modelul metropolei New York a fost urmat anterior de mai multe localități din România. Același lucru s-a întâmplat și dacă vorbim despre două comune din Bihor și Maramureș. Motivul era și atunci același: autoritățile încercau să evite discuțiile între localnici.

„Ca să nu avem nici discuţia că pe o stradă punem Mihai Viteazul şi pe una Arany Janos, unde se nimereşte, de regulă, ca pe strada Mihai Viteazul să fie mai mulţi maghiari – noi avem cam 25% populaţie maghiară – şi dincolo invers”, susţinea Ioan Gligor, viceprimarul comunei Oşorhei.

Citește și despre următorul subiect: New York şi Singapore, cele mai scumpe orașe din lume în 2022. Topul celor mai costisitoare capitale de pe pământ