În România, cozonacul nu este doar un desert. Este un simbol al sărbătorii, al răbdării și al legăturii dintre generații. Se frământă în familie, se coace cu grijă și se oferă cu sufletul deschis. Dar, într-o eră în care transparența și echilibrul alimentar devin din ce în ce mai importante, cozonacul intră și el sub lupa științei.
Duelul cozonacilor de Crăciun: Sorin Bontea vs Cătălin Scărlătescu. Care este rețeta câștigătoare
Aplicația Valori Nutriționale, folosită de peste 2.600 de restaurante, cafenele și cofetării, a analizat până acum peste 160.000 de rețete, dintre care 446 sunt dedicate cozonacului și babkăi, în toate formele și reinterpretările sale.
Tradiționalul cozonac românesc nu este o rețetă fixă. Diferențele dintre variante sunt uriașe nu doar la gust, ci și din punct de vedere nutrițional.
Zaharurile variază la fel de mult:
Tot mai mulți consumatori sunt atenți nu doar la gust, ci și la ceea ce conține cu adevărat o porție de cozonac. Cu ajutorul aplicației Jurnal Nutrițional, oricine poate urmări cu ușurință aportul de calorii, zaharuri, alergeni și aditivi consumate acasa sau direct din meniul restaurantelor, pentru a face alegeri mai informate și mai echilibrate.
Tradiția are multe forme – și multe prețuri. Din datele analizate:
Dacă în trecut cozonacul era definit de nucă, cacao și stafide, azi bucătarii și cofetarii români propun variante surprinzătoare:
Și influențele internaționale și-au făcut loc în meniurile noastre:
Pentru cei care țin dietă sau au restricții alimentare, există soluții reale în restaurantele care folosesc aplicația Valori Nutriționale:
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/12/coco.jpg)
Iar pentru cei care vor să se bucure conștient de aceste opțiuni, există posibilitatea de a urmări exact ce consumă — inclusiv aportul de calorii, zaharuri, alergeni sau aditivi — cu ajutorul aplicației Jurnal Nutrițional, care permite conectarea directă cu meniurile restaurantelor.
Tradiția nu moare. Ea evoluează.
Cozonacul rămâne parte din identitatea noastră, dar în 2025, el este și un aliment analizat, înțeles și adaptat. Iar prin aplicația Valori Nutriționale, restaurantele din România devin tot mai transparente, responsabile și orientate către clienți care vor să aleagă informat.
Duelul cozonacilor de Crăciun. Deși sunt rivali la Masterchef, Sorin Bontea și Cătălin Scărlătescu au căzut de acord în ceea ce privește rețeta de cozonac. Pentru a obține cozonacul perfect, cei doi chefi ne recomandă să folosim doar ingrediente de calitate.
Gospodinele care vor să încerce rețeta de cozonac a lui Sorin Bontea trebuie să aibă următoarele ingrediente: un kg făină, 350 g zahăr, opt gălbenușuri, coaja rasă de la o lămâie, coaja rasă de la o portocală, 50 ml de ulei, 1/2 linguriță de sare, 14 g de drojdie uscată, o esență de vanilie, un pachet de unt, un litru de lapte cu 3,5% grăsime, 150 g de zahăr, 8 albușuri, 80 g cacao, 250 g nucă pisată, 25 ml esență de rom.
Se spune că secretul cozonacului aerat constă în frământarea îndelungată și în încorporarea atentă a grăsimii. În momentul în care aluatul devine elastic și lucios atunci se lasă la dospit.
Pentru umplutură vom prepara o bezea din albușuri, nuci măcinate, cacaoa și esența de rom. Umplutura se întinde pe fiecare foaie de aluat înainte de rulat. Rulourile sunt împletite câte două și lăsate din nou la crescut, apoi unse cu un amestec de ou și lapte pentru o crustă lucioasă și apetisantă, scrie cancan.ro.
Cătălin Scărlătescu obișnuiește să facă o maia din lapte cald, făină și drojdie. O lasă să crească până își dublează volumul. Laptele fierbinte în care se dizolvă zahărul, gălbenușurile frecate cu sare și untul gras sunt elementele de bază ale unui aluat consistent, dar elastic și ușor de modelat.
Pentru prepararea cozonacului este nevoie de următoarele ingrediente: un kg făina, 250 gr zahăr,450gr lapte, 5 ouă, 60 gr drojdie, 300 gr unt Belgian, 500gr nucă, 200gr rahat, 150 gr ciocolată belgiană, 30gr portocală confiată, 30 gr coajă de lămâie, stafide.
Pentru umplutură, Scărlătescu folosește nuci, ciocolată belgiană topită, stafide și bucăți de rahat. După ce aluatul dospește, se întinde în foi, se umple generos și se rulează. Rulourile se secționează și se împletesc pentru un aspect spectaculos, apoi sunt lăsate din nou la crescut în forme unse cu unt.
Deși au rețete diferite, cei doi bucătari au în comun câteva reguli esențiale. Iată care sunt acestea: