„Creditele cu buletinul” sunt din nou la modă, semn al crizei economice. Românii se împrumută şi cu dobânzi de 500%

„Creditele cu buletinul” fac din nou cu ochiul românilor săraci, care fac orice pentru a nu fi evacuaţi din case sau neracordaţi la utilităţi în plină iarnă. Date oficiale arată că împrumuturile obținute de la instituțiile financiar nebancare (IFN), forma modernă care a înlocuit „creditele cu buletinul” din anii 90, au atins nivelul record de 41 de miliarde de lei acordate în prima jumătate a anului, cu aproape 10% față de aceeași perioadă din 2021. Toți specialiștii atrag atenția că victimele predilecte ale împrumuturilor cu dobânzi uriașe sunt tocmai românii cu posibilități financiare limitate.

Mugur Isărescu, atac dur la adresa românilor care au rate la bănci: ”Nimeni nu a luat credite, în România, cu pistolul la tâmplă”

Creditele cu buletinul luate de românii săraci, insolvabili

De multe ori, aceștia sunt prinși într-un cerc vicios din care nu au ieșite, pentru că rămân fără bani și nu-i pot obține de la bănci, deoarece nu sunt solvabili. În această situație, legea permite IFN-urilor să acorde împrumuturi și celor cu istoric negativ în Biroul de Credit. În plus, lipsa de educație financiar-bancară îi face pe mulți să apeleze la astfel de împrumuturi pentru că circuitul birocratic este extrem de scurt.

În general, este nevoie de nume, CNP, număr de telefon şi o adresă de e-mail, iar condițiile privind vechimea în muncă și valoarea avansului sunt minimale, oricum mult mai relaxate decât în cazul băncilor comerciale.

Ciocolata, produsul care se scumpește în perioada sărbătorilor de Paște. Ce dulciuri se vând cel mai bine

În perioada sărbătorilor de Paște, românii se pregătesc să cumpere cadouri pentru familie și pentru prieteni. În topul produselor cumpărate în această perioadă se regăsește…

Locația din România în care turiștii aleg să plece de 1 Mai și de Paște. Peisajele sunt superbe

A mai rămas puțin timp până la sărbătorile de Paște, iar turiștii aleg să plece în vacanță în diferite destinații din țară. Pe lângă stațiunile…

O instituție financiar nebancară (IFN) trebuie să respecte normele ANPC, cât şi pe cele ale Băncii Naționale a României.

Creditele cu buletinul, reguli mai stricte de acordare din această toamnă

Pe 1 septembrie curent a intrat în vigoare Regulamentul privind cerințele de creditare responsabilă aplicate organizațiilor de creditare nebancară, scopul căruia este limitarea îndatorării excesive a consumatorilor – clienți ai organizațiilor de creditare nebancară – în procesul de acordare a creditelor nebancare și/sau a leasingului financiar.

Regulamentul stabilește că, în cadrul activității de creditare, organizația de creditare nebancară (OCN) va efectua o evaluare a bonității debitorului, care reprezintă evaluarea capacității debitorului de a-și asuma o anumită obligație în temeiul contractului de credit / leasingului financiar, pe care debitorul ar putea să o onoreze împreună cu obligațiile de credit/împrumut deja asumate.

Reguli mai stricte de evaluare pentru creditele cu buletinul

Toate aceste măsuri au scopul de a preveni orice întârzieri în efectuarea plăților, nerambursarea creditului acordat sau exercitarea dreptului de gaj, susține Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).

În acest sens, Regulamentul prevede că la evaluarea bonității unui debitor, creditorul asigură colectarea și evaluarea informațiilor cu privire la:

• veniturile confirmate ale debitorului, diversitatea, sustenabilitatea, dinamica posibilă a venitului în viitor etc;
• obligațiile debitorului în temeiul contractului de credit solicitat și al altor contracte, precum și alte obligații financiare pe baza informațiilor furnizate de debitor;
• istoria de credit a debitorului, obligațiile financiare restante și alte informații despre îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor financiare curente sau anterioare de către debitor;
• impactul circumstanțelor, indicate de debitor sau cunoscute de creditor, asupra situației economice și financiare a debitorului, precum și al altor factori, care pot afecta capacitatea debitorului de a-și îndeplini obligațiile financiare, care pot provoca probleme financiare sau îndatorarea excesivă a debitorului.

CNPF mai precizează că Regulamentul introduce cerințe față de modul de calcul al unor indicatori individuali la nivelul consumatorului și limitarea nivelurilor acestora, având menirea de a asigura o creditare sustenabilă.

Astfel, indicatorul raportul credite la garanții (RCG) reprezintă raportul dintre valoarea creditului acordat persoanei fizice și valoarea imobilului gajat aferent creditului respectiv, exprimat în % și nu poate depăși 80%.

La rândul său, indicatorul raportul dintre serviciul datoriei și venituri (RSDV) sau gradul total de îndatorare reprezintă raportul dintre serviciul datoriei și venitul mediu al debitorului, exprimat în % – limita maximă fiind de 40%.

Autoritatea de supraveghere relevă că neadmiterea împovărării excesive a consumatorilor trebuie să fie prioritatea de bază în procesul de creditare.

Creditele contractate de la organizațiile de creditare nebancară trebuie să ajute consumatorul să-și realizeze scopurile, fără a crea situații ce pot duce la supraîndatorarea debitorului și compromiterea istoriei de credit, afirmă CNPF.

Creditele cu buletinul ajung în instanţă! Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar: Numărul proceselor în care sunt implicaţi consumatorii şi băncile a scăzut de trei ori faţă de perioada 2015-2016

Numărul de procese dintre bănci şi consumatori era de aproximativ 40.000, la începutul activităţii Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), 2015-2016, iar în prezent, numărul litigiilor din instanţe a scăzut de trei ori, la puţin peste 13.000 de procese, anunţă CSALB, care reia apelul către băncile comerciale de a-şi îndruma clienţii persoane fizice să acceseze serviciile Centrului, pentru găsirea unei soluţii amiabile cu ajutorul unui conciliator.

Dobânzile în creștere la credite le-au adus profituri record băncilor! Profitul net al Raiffeisen Bank a crescut cu 43%. În primele 9 luni ale anului, banca a atins pragul de 920 milioane lei profit net

”Dacă la momentul înfiinţării şi debutului activităţii CSALB (2015-2016), numărul de procese dintre bănci şi consumatori era de aproximativ 40.000, în prezent, numărul litigiilor din instanţe a scăzut de trei ori, la puţin peste 13.000 de procese. În acest context, Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) reia apelul către băncile comerciale de a-şi îndruma clienţii persoane fizice să acceseze serviciile Centrului, pentru găsirea unei soluţii amiabile cu ajutorul unui conciliator, cu scopul de a reduce şi mai mult numărul litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată”, arată CSALB.

Un număr de 122 de procese în instanţă s-au închis în 2022 pentru că părţile au apelat la concilierea în cadrul CSALB. În anul 2021 au fost 67 de procese încheiate în acest mod. Majoritatea sunt în faza de fond, însă în orice etapă procesuală un dosar poate ajunge la CSALB cu acordul părţilor. Practic, băncile le-au recomandat clienţilor să apeleze la CSALB încă din momentul când au primit cererea de chemare în judecată. Acest lucru face ca negocierile cu banca să aibă un rezultat şi chiar să fie implementate înainte de primul termen de judecată.
„Scăderea numărului de procese dintre consumatori şi bănci de la 40 de mii până la aproximativ 13 mii de litigii este semnificativă, însă numărul proceselor ar fi putut fi mult mai mic decât cel de acum. Din păcate, în instanţe procesele merg foarte greu, mulţi judecători nefiind specializaţi în problematica financiar-bancară. Sunt procese care durează ani de zile pentru cauze de câteva sute de lei. La final, când consumatorii şi băncile implicate vor trage linie, ar putea chiar să constate că beneficiile obţinute sunt mai mici decât costurile acestor procese. În plus, doar una din cele două părţi va avea câştig de cauză. Apelul nostru către judecători a fost să recomande părţilor soluţionarea alternativă, prin conciliere, în care ambele părţi au de câştigat. Consumatorilor le recomandăm să apeleze la instanţă doar după ce au încercat să îşi rezolve nemulţumirile în mod amiabil. Instanţa să fie ultima soluţie, ţinând cont de costurile mari de timp, bani şi energie pe care le implică un proces. Dacă sunt consumatori care aleg calea instanţei pentru că nu au aflat încă de existenţa CSALB, banca are datoria să-i informeze pe aceştia de varianta negocierii, gratuită pentru ei. Există bănci care fac deja acest lucru pentru că au înţeles beneficiile stingerii unor procese costisitoare. Anul acesta 122 procese s-au încheiat în instanţă pentru că părţile s-au înţeles în cadrul CSALB. Avem aproape o dublare a numărului de cazuri faţă de 2021, semn că existe premise ca tot mai multe bănci să adopte această strategie, iar numărul de procese să scadă în continuare”, spune Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

Timpul mediu de soluţionare a unei negocieri în cadrul CSALB este de 33 de zile (în anul 2021).

Exemple de cauze aflate pe rol, care şi-au găsit rezolvarea în CSALB (extrase de pe portalul instanţelor): acţiune în constatare clauze abuzive; acţiune cu privire la Legea nr. 77/2016 (darea în plată); procedura insolvenţei; contestaţie la executare.

Obiectul solicitărilor a fost: restituirea comisionului de administrare ce fusese perceput la valoarea sumei acordate şi restituirea comisionului de acordare credit; eliminarea şi restituirea comisionului de administrare credit şi a comisionului de analiză dosar; renegocierea contractului şi scăderea ratei (credit în franci elveţieni).

„În ultima lună am avut 15 clienţi care reclamau în instanţă clauze abuzive sau invocau creşterea ratelor. Vorbim în cazul lor de credite vechi, luate în 2006-2008. În cazurile soluţionate amiabil banca a fost cea care m-a contactat. Chiar vreau să îi felicit pe juriştii băncii care au propus să stingem litigiul în mod amiabil şi să evităm nişte costuri importante. Odată ce banca propune sau acceptă soluţionarea amiabilă, eu intru în dialog cu conciliatorul CSALB, care ţine legătura cu banca şi apoi discutăm pe marginea ofertei băncii. Eu şi clientul mai adăugăm unele argumente şi pretenţii până când ajungem la un punct comun. Clienţii sunt foarte mulţumiţi, în primul rând pentru că se rezolvă repede. În cazurile în care banca a propus soluţia amiabilă, clienţii au acceptat în proporţie de 100% soluţia la care s-a ajuns. În majoritatea cazurilor banca a acceptat să platească şi onorariul către avocat, însă am mai redus şi eu din acest onorariul, mai ales că timpul de rezolvare este atât de scurt. Din păcate, nu toate băncile sunt la fel: chiar acum am pe rol un proces în care o bancă se judecă pentru 1.500 de lei cu consumatorul şi nu face niciun pas către conciliere”, afirmă Luca Romulus, avocat din Cluj.

Veşti triste pentru românii cu credite care au renunţat la ROBOR în favoarea IRCC

La rândul său, Ionela Aiftincă, avocat din Botoşani, spune că în 2022 a avut cinci dosare în care părţile au renunţat la proces şi toate s-au rezolvat la CSALB, iar timpul de rezolvare a fost de aproximativ o săptămână pentru fiecare.

”La momentul acesta clienţii au deja banii în cont. Faţă de ce au cerut şi ar fi putut obţine în instanţă, estimez că au primit cu 10%-20% mai puţin. Însă, soluţia obţinută prin conciliere este avantajoasă şi pentru că elimină incertitudinea din timpul procesului, la care se adaugă timpul foarte scurt de soluţionare. Băncile care nu au adoptat încă această soluţie, ajung să plătească sume mult mai mari, cu avocaţi, expertize, executări silite, provizioane. Din păcate metoda aceasta nu este foarte cunoscută, de aceea nici judecătorii nu vorbesc despre ea. Clienţii pe care i-am avut au fost foarte multumiţi. Chiar am un client care şi-a soluţionat două dosare prin conciliere, iar acum este nerăbdător să-l rezolve şi pe al treilea în acelaşi mod”, spune Ionela Aiftincă, avocat din Botoşani.

Nela Petrişor, fost judecător al ÎCCJ, avocat şi conciliator CSALB, spune că oamenii trebuie să ştie că niciodată instanţa nu va da o soluţie echitabilă, ci doar va lua o hotărâre supusă probelor din dosar şi adevărului judiciar.

Întrebat de creșterea dobânzilor, inclusiov la creditele cu buletinul, Isărescu a afirmat că este o opțiune să iei credit, iar cei care fac acest lucru își asumă o serie de riscuri. „În definitiv, cum a spus un contemporan celebru: nimeni nu a luat credit în România cu pistolul la tâmplă. Deci este o opțiune să iei sau să nu iei credit și îți asumi și niște riscuri. Aceasta nu este o declarație cinică, este o realitate. Nu avem soluții pentru toată lumea”, a afirmat acesta.