Cu ce probleme se confruntă sistemul de pensii în 2024? Inegalităţi structurale, pensii speciale, pensionare anticipată nejustificată – studiu

Conform unei analize realizate de către Institutul European pentru Studii Economice, sistemul de pensii din România se confruntă cu probleme semnificative. Astfel, există inegalități structurale evidente care afectează distribuția și acordarea pensiilor, subminând astfel principiul echității în cadrul sistemului. În al doilea rând, prezența pensiilor speciale contribuie la o inechitate suplimentară, oferind beneficii sporite unor categorii limitate de pensionari și generând nemulțumire în rândul altora. În plus, practicile de pensionare anticipată nejustificată pun presiune suplimentară pe sistem, afectând sustenabilitatea financiară a acestuia pe termen lung, transmite Agerpres.

Această analiză evidențiază necesitatea unei reforme urgente în sistemul de pensii din România, cu accent pe eliminarea inegalităților structurale, revizuirea pensiilor speciale și stabilirea unor criterii clare pentru pensionarea anticipată. Abordarea acestor aspecte ar putea contribui la construirea unui sistem de pensii mai echitabil, sustenabil și adaptat la nevoile diverse ale populației.

Profesorul Cristian Năsulea explică că sistemul de pensii în România este construit pe inegalități structurale, printre acestea numărându-se pensii speciale sau pensionarea anticipată nejustificată. Aceste probleme nu doar erodează principiul echității, ci și exercită o presiune financiară semnificativă asupra sistemului de pensii publice. Profesorul atrage atenția asupra creșterii  pensiilor cu 40% începând din 2024. El sugerează că acest model de modificare reflectă modul în care politicienii utilizează frecvent Pilonul 1 al sistemului de pensii pentru a obține voturi, chiar dacă aceasta vine cu costul creșterii obligațiilor fiscale viitoare și a datoriei publice.

„Sistemul actual este afectat de inegalităţi structurale, inclusiv existenţa pensiilor speciale şi practicile de pensionare anticipată nejustificată. Aceste aspecte nu doar că subminează echitatea sistemului, dar şi adaugă o presiune financiară considerabilă asupra acestuia. Cea mai recentă modificare, în curs de desfăşurare, prevede o creştere a pensiilor cu 40% începând din 2024. Acest model evidenţiază modul în care Pilonul 1 al sistemului de pensii este frecvent folosit de politicieni pentru a asigura voturi imediate cu preţul creşterii obligaţiilor fiscale viitoare şi a datoriei publice”, a explicat lectorul Christian Năsulea.

Te-ar putea interesa și: Vești bune pentru 8 milioane de români! Pilonul II de pensii a înregistrat cel mai bun an din istoria sa

Problemele cu care se confruntă sistemul de pensii

Analiza subliniază că sistemul de pensii actual din România este caracterizat în principal prin redistributivitate, ceea ce implică o dependență semnificativă de contribuțiile actuale ale angajaților pentru finanțarea pensiilor curente. Acest model expune sistemul la riscuri semnificative, mai ales în lumina schimbărilor demografice și a îmbătrânirii populației.

„Din perspectivă financiară, contribuţiile la sistemele de pensii prin repartiţie sunt mai degrabă o formă de impozitare decât un mijloc de economisire pentru pensie. Deoarece aceste contribuţii nu sunt acumulate în conturi personale de pensie şi deci nu sunt nici investite pentru a genera randamente, ele nu contribuie direct la securitatea financiară viitoare a contribuabililor. În schimb, ele funcţionează ca un transfer de bogăţie de la generaţia activă la cea pensionată, cu promisiunea implicită că viitori contribuabili vor continua să finanţeze pensiile viitorilor pensionari”, după cum explică economistul Radu Nechita.

Citește și: Veste uriașă pentru pensionari! Marcel Ciolacu i-a convins pe cei de la FMI că Legea pensiilor este sustenabilă