- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri interne

Cum ar putea România să evite o recesiune în 2023. Dăianu: „Guvernul are de rezolvat o ecuație foarte dificilă”

27 Dec, 14:01 • Bumbeneci Diana
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, explică modul prin care România va putea scăpa de recesiune în anul 2023. Cu toate acestea însă, creșterea PIB nu va mai fi una substanțială.
Cum ar putea România să evite o recesiune în 2023. Dăianu: „Guvernul are de rezolvat o ecuație foarte dificilă”

România are șanse să evite o recesiune în anul ce vine. Cu toate acestea, creşterea Produsul Intern Brut va fi mult mai mică – probabil între 1,5-2,5%, este de părere preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Oficialul a făcut mai multe declarații, la solicitarea Agerpres.

Cum ar putea evita România o recesiune în 2023

România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5 – 2,5%, faţă de aproximativ 5% în 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuaţie foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în acelaşi timp deficitul bugetar către ţinta extrem de ambiţioasă de 4,4% din PIB (în 2023) şi orientând resurse către apărare şi asistenţa pentru cetăţeni şi firme vulnerabile. Resursele europene ies şi aici în relief fiind singurul piston contraciclic într-un mediu potrivnic. Respect şi compasiune pentru cetăţenii loviţi de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii oneşti, firmele care, cu agilitate şi creativitate, caută să se adapteze la condiţii extrem de vitrege”, a explicat, la solicitarea AGERPRES, Daniel Dăianu, referitor la perspectiva pentru anul viitor.

Tot în acest context, oficialul mai este de părere că trebuie să definim şi să ne urmărim mai bine interesele în Uniunea Europeană, să învăţăm din eşecuri.

Uniunea este un proiect ce a făcut mult bine, a contribuit la pace pe continent şi este mare lucru că România este stat membru. Să ne imaginăm cum ar fi fost ca România să nu fie parte din UE şi NATO. Dar în UE există şi interese divergente, relaţii de putere ce creează asimetrii, decizii nedrepte, vezi Schengen, chiar standarde duble de facto etc. Afirm aceasta ştiind că nu există organizaţie infailibilă, perfectă, în lume. Şi depinde şi de noi să ne atenuăm statutul de periferie economică, să facem ca UE să funcţioneze mai bine.

Oricum, trebuie să valorificăm mai bine resursele de care dispunem, în folosul nostru. 2023 va fi un alt an tare complicat pentru mulţi cetăţeni, mediul de afaceri, instituţiile statului roman. Avem şi războiul din Ucraina, care poate deveni de uzură. Să încercăm să trecem prin greutăţi cu daune cât mai mici amintindu-ne şi de zicala că unde sunt mai mulţi puterea creşte, să ne bucurăm de ceea ce este bun în viaţa noastră„, a afirmat Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a amintit că 2022 este anul invadării Ucrainei, al resurgenţei inflaţiei la cote nemaiîntâlnite în ultimele decenii în multe state europene.

Daniel Dăianu, despre o recesiune în România
Daniel Dăianu, despre o recesiune în România

Pe de altă parte, Daniel Dăianu consideră că în Europa s-a ieşit vizibil din pandemie, cu efecte binefăcătoare pentru viaţa oamenilor, dar criza energetică, exacerbată de război, a alimentat inflaţia şi a creat noi anxietăţi. Economiile au început să încetinească, să se apropie de recesiune.

„Incertitudinile pentru 2023 rămân mari, situaţia de ansamblu complexă, complicată. Amploarea volatilităţii şi evoluţii nonliniare împiedică predicţii. În tabloul riscurilor pentru evaluări sunt de inclus mersul războiului din Ucraina, întărirea politicilor monetare, ce face finanţarea mai scumpă, nervozitatea pieţelor financiare şi posibile sincope de finanţare unde există supraîndatorare, impactul creşterii preţului energiei care afectează competitivitatea multor companii, accentuarea sindromului de „întoarcere spre interior” – inclusiv prin protecţionism.

Pe fondul rivalităţii geopolitice între SUA şi China, al situaţiei din Ucraina, al unui nou „război rece”, considerente de siguranţă/securitate capătă adesea întâietate în raport cu cele de eficienţă. În această logică se înscriu tendinţe de regionalizare a fluxurilor comerciale şi lanţurilor de producţie, introducere de sancţiuni, formare de blocuri economice şi comerciale, fie acestea neetanşe şi cu geometrie variabilă”, a declarat Daniel Dăianu.

Economistul mai este de părere în acest context că impactul războiului se vede în creşterea cheltuielilor de apărare. În țara noastră, aceste cheltuieli urcă de la circa 1,68% din PIB în 2022 la circa 2,3% din PIB în 2023; în ţările baltice sunt în jur de 2,5% din PIB.

Ai mai putea citi: BNR, la ora bilanțului. Soldul creditului negurvernamental a crescut cu 0,2 procente

„Polonia ţinteşte o cifră mult mai mare în următorii ani. Şi în afara Europei cheltuieli militare cresc. Trăim o confluenţă de procese/crize ce definesc starea precară a lumii: stres economic şi social mare, o criză energetică ce va dura, stocurile de resurse şi reforma pieţei energiei vor condiţiona situaţia din iarna 2023/24 în UE, inflaţie înaltă ce amputează puterea de cumpărare, un război cu reverberaţii numeroase, efecte tot mai nefaste ale schimbărilor climatice. Există şi redistribuţie intensă de câştiguri în economii, cu sectoare, precum energia, ce obţin venituri mult superioare ca efect al modificării preţului la energie. Aceste redistribuiri să văd în relaţiile inter-statale şi în interiorul economiilor. Creşte intervenţia statului în economie din raţiuni de securitate şi stabilitate judecată din multiple unghiuri, ce privesc furnizarea de bunuri publice esenţiale pentru societate; se înteţesc politici industriale ce vizează competitivitatea tehnologică şi economică, puterea militară”, susţine Daniel Dăianu.

Ai mai putea citi: Incredibil! Turcia a descoperit în Marea Neagră un nou zăcământ de gaz

Într-o mare de oameni care merg în direcții simple, seci sau poate chiar absurde, o lume grăbită și gata mereu să alerge pentru îndeplinirea unui scop, eu am ales să mă opresc în loc și să ... citește mai mult