Cum au fost afectați studenții de pandemie? Anton Hadăr: „Vă pot spune cu certitudine că vom avea serii de absolvenţi mai slab pregătiţi decât i-am avut vreodată”

Ultimii doi ani au fost negri pentru majoritatea sectoarelor vieții, iar învâțământul a fost puternic afectat de restricțiile impuse de pandemia de Sars-Cov2. Elevii și studenții au fost obligați să participe la cursuri în format online, iar acest sistem a fost într-o oarecare măsură discuncțional în România.

Nici școlile, nici universitățile nu au fost prea bine pregătite pentru un astfel de episod. Lipsa de digitalizare, a bibliotecilor online, dar și pregătirea precară a profesorilor în ceea ce privește utilizarea tehnologiei sunt doar o parte dintre motive, care se adaugă la faptul că o bună parte dintre studenți nu și-au putut permite aparatura necesară pentru a studia online.

Citește și: Campusul din Grozăvești se extinde! Universitatea București construiește un nou cămin cu 238 de camere, care va asigura locuri pentru un maximum de 476 de studenţi

Cota unică de impozitare în 2024. Legea mult așteptată în România, aproape să fie votată!

România nu este pregătită pentru impozitarea progresivă. Legea mult așteptată de români este aproape să fie votată!

Românii vor fi obligați să plătească noi taxe și impozite. „Din 2025, se dă milităria jos din pod!”

Veștile proaste continuă să curgă pentru români. Se anunță noi creșteri ale taxelor și impozitelor!

În acest context, Preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater”, Anton Hadăr, învățământul românesc se va confrunta cu o perioadă neagră în istoria sa. Acesta a subliniat faptul că cei doi ani de activitate mai degrabă în sistem online au produs mari probleme tinerilor din România. El a menţionat că poate garanta că vom avea serii de studenți mai slabi pregătiţi decât au fost vreodată.

Anton Hadăr a fost întrebat, joi, la Prima News, despre rezultatele recensământului în privinţa educaţiei, dacă se înregistrează o creştere a nivelului de educaţie şi dacă scade nivelul de analfabetism.

“La prima vedere, cel puţin din scripte, rezultă oarecum aspectele pe care le menţionaţi dumneavoastră deşi calitatea educaţiei se măsoară într-un alt mod. Există indicatori la nivel de agenţii de asigurarea calităţii, fie că vorbim de învăţământul preuniversitar, fie că vorbim de învăţământ superior(…) E greu să cuantifici în procente cam cu cât a crescut nivelul educaţiei, dar aspectele care s-au luat în seamă sunt, evident, de domeniul aritmetic.

S-a constatat că mai mulţi copii faţă de cum era până acum au venit către şcoală. Însă sunt şi alţi factori care ne determină să ne pliem pe ceea ce se întâmplă în ultima vreme în România. Adică intră mulţi copii la şcoală, în grădiniţe, clasa pregătitoare, merg chiar şi câteva clase, după care abandonează. Asta e marea problemă. Dacă te iei după intrări, nu stăm chiar atât de rău.

Dar dacă analizezi cel mai important indicator pe care România trebuie să îl coordoneze într-un alt mod încât să facem paşi semnificativi şi mă refer la părăsirea timpurie a reţelei de învăţământ, fie că vorbim de învăţământul preuniversitar, fie că vorbim chiar şi de învăţământul superior”, a explicat Anton Hadăr.

Studenții și elevii au renunțat la școală din cauza pandemiei

El susţine că mulţi copii au ieşit din sistem din cauza pandemiei.

“Din cauza pandemiei, deşi rezultatele nu se văd foarte adânc în studiul făcut de către INS prin recensământ, foarte mulţi copii au ieşit din sistem, fie că au plecat din ţară, fie că au părăsit şcoala pentru că nu au avut cum să fie instruiţi pur şi simplu. O perioadă s-a lucrat prin instrumente neadecvate un telefon mobil de proastă calitate al părintelui, dacă a existat şi aşa ceva, în alte locuri, mai ales în zonele rurale, nu am avut deloc acces la educaţie.

Nici în învăţământul superior nu am stat extraordinar, cum ar fi fost normal, adică am avut şi aici zone în care era posibilă o dotare net superioară momentului începerii pandemiei, adică momentului trecerii în totalitate a învăţământului preuniversitar şi superior în sistem online şi şi din cauza asta mulţi studenţi au părăsit şcoala după anul întâi, poate chiar după anul doi şi cred că aceste rezultate se vor vedea după analizele pe care le vom face în următorii ani”, a mai afirmat preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater”.

El a adăugat că nu putem cuantifica foarte bine scăderea analfabetismului.

“Din anumite puncte de vedere ne-am bucurat să vedem că dorinţa de a învăţa a crescut, dar nu putem să cuantificăm foarte bine scăderea analfabetismului. Nu putem să vedem care este realitatea după un an de la momentul raportării, pentru că deja am trecut în al doilea an, am trecut în 2023, dar acest recensământ trebuia făcut ca an de referinţă 2021, decembrie. Pentru mine este foarte greu să bag mâna în foc şi să spun da, a scăzut analfabetismul”, a mai declarat Anton Hadăr.

El susţine că nu vor veni vremuri bune pentru învăţământul superior din România.

“Vă pot spune cu certitudine şi aici am şi prezentat elemente concrete, argumente clare despre faptul că nu vin vremuri bune în învăţământul superior, căci cei doi ani şi jumătate de activitate depusă mai degrabă în sistemul online decât în sistem clasic, faţă în faţă, au produs mari probleme tinerilor din România, mai ales în perioada cât au fost în liceu, fapt pentru care vă pot garanta că vom avea serii deabsolvenţi mai slab pregătiţi decât i-am avut vreodată, indiferent de domeniul în care ei sunt astăzi înrolaţi, de programul de studiu pe care îl parcurg”, a mai afirmat Anton Hadăr.

Alte articole: Cum poți să îți gestionezi bugetul mai bine? Sfaturi utile pentru studenți și cum să folosească banii în favoarea lor