Daniel David, ministrul Educației, a atras atenția asupra unei probleme majore cu care se confruntă România în domeniul educației timpurii: doar 11,4% dintre copiii cu vârste sub trei ani sunt incluși în programe de educație antepreșcolară, cum ar fi creșele. Această cifră, una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, reflectă o serie de deficiențe profunde ale sistemului — de la infrastructura precară și lipsa personalului calificat până la mentalitățile învechite care persistă în rândul părinților.
Te-ar mai putea interesa și: Războiul uniformelor școlare. Ministrul Educației, Daniel David, și fosta ocupantă a funcției Ecaterina Andronescu au opinii diferite. ”De ce ar trebui să le impunem?”
Ministrul a subliniat că educația ar trebui să înceapă de la naștere, iar primii ani de viață sunt esențiali pentru dezvoltarea copilului. În acest context, lipsa accesului la creșe sau la alte forme de educație timpurie nu este doar o problemă logistică, ci una de viziune și prioritizare. Sistemul actual este fragil, dezorganizat și insuficient susținut atât la nivel central, cât și local. Nu există o rețea națională coerentă de servicii antepreșcolare, iar personalul specializat este puțin și nepregătit pentru cerințele specifice ale educației timpurii.
„Este bine sau e rău? E rău”, a declarat Daniel David, subliniind că problema nu ține doar de numărul creșelor, ci și de felul în care societatea înțelege rolul esențial al educației în primii ani de viață.
Daniel David a pledat pentru extinderea infrastructurii educaționale, dar și pentru dezvoltarea unui curriculum modern, adaptat nevoilor copiilor între 0 și 3 ani. Acest curriculum ar trebui să urmărească formarea timpurie a unor competențe fundamentale, în loc să se bazeze pe practici învechite sau activități fără impact real asupra dezvoltării cognitive, emoționale și sociale a copilului.
„Avem nevoie de mai multe creșe, dacă nu mai multe creșe atunci alte unități – ludodeci, centre etc. Dincolo de infrastructură, avem nevoie de un curriculum deștept, astfel încât treptat să începem să formăm elementele de bază care vor sta ca fundament pentru dezvoltarea unor competențe de diverse tipuri”, a declarat David.
Un alt aspect major abordat de ministru a fost cultura parentală din România, care continuă să privească cu suspiciune educația formală înainte de vârsta grădiniței. Mulți părinți consideră că rolul educațional le revine exclusiv în primii ani ai copilului și sunt reticenți față de ideea de a-i încredința unor instituții specializate. David a subliniat că această mentalitate trebuie schimbată prin campanii de conștientizare, programe de formare parentală și punerea la dispoziția părinților a unor resurse educaționale digitale accesibile.
El a propus ca autoritățile să dezvolte platforme online cu conținut educațional pentru părinți, iar comunitățile locale să fie implicate activ în crearea unor centre de educație nonformală pentru copiii foarte mici. În viziunea sa, chiar dacă infrastructura necesară nu poate fi construită imediat peste tot, este important ca părinții să fie sprijiniți să ofere acasă un mediu educativ adecvat.
„În profilul nostru cultural, nu ne dădeam copiii repede la școală. Trebuie să pregătim familiile să facă educație bună. Dacă nu îi putem aduce pe toți în unități educaționale, până le vom crea, hai să ne asigurăm că facem aceste programe de training parental și faptul că prin tehnologie punem resurse educaționale pentru părinți dacă doresc să le folosească în educația părinților… Deci trebuie să mergem pe mai multe direcții pentru a corecta deficiențele la acest nive”, a afirmat Daniel David.
Raportul OECD prezentat cu această ocazie confirmă că decalajele în dezvoltarea copilului apar încă din primii ani de viață și tind să se agraveze în lipsa unor intervenții timpurii. Prin urmare, una dintre recomandările esențiale ale raportului este extinderea rețelei de servicii antepreșcolare și consolidarea pregătirii personalului, în paralel cu stabilirea unui cadru instituțional coerent de guvernanță, care să implice Ministerul Educației, autoritățile locale și organizațiile societății civile.